Marilena Niculiță: Ou autentic de Ciocănești – caracteristică pe fond negru

Meșteri din Ciocănești, păstrători ai unei tradiții străvechi de împodobire a ouălor, dețin un model unic în zonă: ornarea se realizează cu ceară, pe un fond negru, folosind tehnica „batic”.

Comuna Ciocănești, situată în Suceava, se mândrește cu motivele populare moștenite de la strămoși, motive folosite pentru decorarea hainelor, ouălor și, mai târziu, a caselor. Prima locuință împodobită cu asemenea semne tradiționale datează din 1948. Localnicii și autoritățile au unit eforturile pentru a crea un muzeu etnografic și unul dedicat picturii pe ouă. Din 2003, în Ciocănești se organizează Festivalul Încondeierii Ouălor, ajuns la cea de-a douăzecea ediție. Meșteri talentați își actualizează tehnicile, iar fiecare ediție a festivalului adaugă valoare experienței vizitatorilor, precum și colecției muzeului. Marilena Niculita, muzeograf pasionat de istorie și tradiții locale, a explicat pentru o publicație importanța încondeierii ouălor în Bucovina și modul în care se perpetuează acest meșteșug.

„Weekend Adevărul“: Cât de vechi este festivalul în raport cu comuna?

Marilena Niculiță: Comuna Ciocănești a fost desființată în 1968 și a recâștigat statutul în 2002. Prima ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate a avut loc în 2003, cu două săptămâni înainte de Paște. Festivalul a fost fondat în Ciocănești din cauza importanței tradiției locale. Tradiția împodobirii ouălor s-a conservat cel mai bine în Bucovina, zonei cu cei mai mulți artizani încondeietori, Ciocănești fiind recunoscută pentru numărul mare de meșteri din regiune. Aici, motivele de pe ouă se regăsesc și pe costumele populare, țesături și chiar pe case.

Și ce a fost mai întâi? Oul încondeiat?

Mai întâi au fost costumele populare și picturile pe ouă, apoi casele. Prima casă decorată tradițional a apărut în jurul anului 1948. Inițiativa a aparținut tatălui fostului primar și unei doamne. Această casă, devenită apoi casă-muzeu, a servit drept exemplu pentru ceilalți localnici.

Modelele populare de pe țesături au fost folosite pentru a decora casele FOTO: Arhiva Marilena Niculita

Un model de pe un costum popular a fost transpus pe o casă, folosind un șablon de lemn pentru a crea o pictura în relief, realizată din amestec de ciment, nisip și var, exact în aceleași culori tradiționale. Astfel, au apărut diverse și originale motive decorative pe casele din localitate. În prezent, mai multe echipe de profesioniști continuă această tradiție.

O comunitate de artizani, din generație în generație

Câți artizani încondeietori aveți astăzi?

Peste 100 de artizani sunt în Ciocănești, și nu doar adulți. Participarea copiilor la festival este foarte importantă: de aceea organizăm concursuri de încondeiere pentru elevi din ciclul primar, gimnaziu, liceu și studenți. Tradiția este dusă mai departe de generațiile tinere.

Dacă ați face un top, după Bucovina, ca zonă în care se păstrează acest obicei al încondeierii ouălor, ce ați menționa?

Nu aș putea să stabilesc un clasament strict, întrucât în trecut, meșteri s-au regăsit în alte zone precum Brașov și Cluj, dar în prezent numărul acestora a scăzut. În schimb, alte regiuni au continuat tradiția, o menționăm ca exemple, Bacău, Ghimeș, Covasna. Sunt zone în țară unde se mai păstrează tradiția.

Există documente care atestă practică împodobirii ouălor în diferite regiuni ale țării. Meșterii de la Ciocănești participă la expoziții și ateliere din marile orașe.

Unde se mai poate învăța acest meșteșug?

Copiii învață de la membrii familiei. La muzeu, organizăm ateliere de încondeiere și pentru turiști.

Fondul negru și tehnica „batic”

Care sunt elementele specifice zonei? Ce culori și tehnici folosiți?

În Bucovina se găsesc mai multe metode de încondeiere. Muzeul deține și ouă din lemn pictate cu mărgele sau cu ornamente, care nu sunt proprii zonei Ciocănești. Avem și ouă pictate cu motive religioase, sau motive florale, lucrate în tuș. Dar la Ciocănești, două tehnici sunt predominante. Una este aplicarea cerii colorate în relief, iar cealaltă este tehnica „batic”, folosind succesiunea de culori alb, galben, roșu, verde și negru. Ouăle autentice din Ciocănești sunt pe fond negru, dar se mai folosesc și ceară colorată și fond roșu.

S-a modificat tehnica de-a lungul timpului?

Ouăle erau în trecut fierte și împodobite. Acum se folosesc seringi pentru a le goli, iar ceara naturală se aplică pe ou folosind un instrument special (chișiță). Motivele sunt trasate cu ceară pe fondul alb, apoi ouăle sunt scufundate în diferite culori. La final, se topește ceara, rămânând desenele pe fond.

Mai recent, au apărut noi tehnici de decorare, inclusiv ouă decupate cu freze și ouă cusute. Meșterii își dezvoltă propriul stil.

Prețuri și stil

Unde le pot achiziționa vizitatorii?

La Ciocănești există un târg dedicat ouălor încondeiate. Prețul variază în funcție de tipul de ou, motive și timp de lucru.

Artizanii îşi dezvoltă stiluri distincte?

Fiecare meșter are propriul stil recunoscut prin utilizarea, tehnică, culori și motive.

Care era semnificația ouălor încondeiate la început?

Ouăle încondeiate se ofereau copiilor și se păstreaza sau se sfințeau. O tradiție specifică Bucovinei era umblatul după ouă, când copiii primeau cadouri la fiecare domiciliu. Ouăle încondeiate nu erau ciocnite, doar cele roșii se ciocneau tradițional.

Colecții centenare

Ce poate fi văzut în muzeul dedicat ouălor?

Muzeul deține o colecție valoroasă de ouă, Colecția „Dr. Anton Setnik”, cu exemplare de până la 100 de ani, adunate de-a lungul zecilor de ani de activitate, de la diversi meșteri populari. Sunt peste 1800 de exponate, majoritatea împodobite. Cele foarte vechi sunt pictate cu vopsele vegetale.

Se mai utilizează astăzi vopsele vegetale?

Unii artizani folosesc vopsele vegetale, mai ales pentru anumite culori, mai ales în preajma Paștelui.

Utilizarea vopselelor vegetale depinde și de sezon și de disponibilitate, pentru că multe sunt obținute din plante.

Culoarea roșie se poate realiza din sfeclă și foi de ceapă. Alte culori sunt realizate din diverse plante, de exemplu, verdele din frunze, galbenul din coji de ceapă sau negru din coajă de arin.

Cine a fost colecționarul de ouă?

Domnul Anton Setnik, un doctor fizioterapeut din Botoșani, a strâns ouăle încondeiate din diverse satele bucovinene în decursul a 37 de ani de activitate.