România se situează avantajat în comparație cu alte state europene în privința decarbonizării economiei, datorită închiderii unei părți semnificative a industriei din anii ’90. Totuși, există anumite provocări pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2030, conform afirmațiilor Analizei Politicii Energetice (APE), care a prezentat rezultatele unui studiu despre decarbonizare.
La sfârșitul anului 2023, România a redus emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 75% față de nivelul din 1990, ceea ce reprezintă cel mai înalt procent între țările europene, conform datelor prezentate de APE. Specialiștii think-tank-ului care au realizat studiul atribuie această performanță în special închiderii capacităților industriale care produceau și poluau în 1990, precum și eliminării unei proporții mari din sursele fosile (cărbune și păcură) folosite pentru generarea energiei. Iată un grafic ilustrativ oferit de APE:
Ținta asumata de România în cadrul programului național pentru energie și climă PNIEC este reducerea emisiilor nete cu 85% față de nivelurile din 1990, ceea ce indică faptul că țara se apropie de realizarea obiectivului pentru 2030.
Există însă unele provocări semnificative, în special în sectorul transporturilor. După cum se observă în graficul anterior, acest domeniu a înregistrat o creștere de 78% față de 1990, impulsionată de extinderea parcului auto, având în vedere că în perioada comunistă autoturismele erau o raritate.
„Emisiile per locuitor în sectorul transporturilor în România erau în 1990 cele mai mici dintre statele UE27, fiind la o treime din media UE. Până în 2023, nivelul a crescut la două treimi din media UE27, însă rămâne printre cele mai scăzute din UE. În valori absolute, emisiile în transporturi au crescut de la 12,4 milioane de tone CO2 echivalent în 1990 la 22,1 milioane de tone în 2023. O mare parte din această creștere s-a produs după anul 2005, când emisiile erau de 12,6 milioane de tone CO2 echivalent”, afirmă specialiștii de la APE.
Problema majoră constă în faptul că aceste emisii vor continua să crească, deoarece România are în prezent cel mai redus nivel de motorizare din Uniunea Europeană, iar această tendință evident va persista. „Numărul de autoturisme la mia de locuitori reprezintă al doilea cel mai mic din UE, fiind de 444, comparativ cu media UE de 587. Transportul de marfă (tkm) per locuitor atinge 83% din media europeană”, menționează APE.
Vechimea medie a parcului auto din România se află printre cele mai mari din UE: la autoturisme, 15,4 ani (locul 3 în UE); la camioane, 16,2 ani (locul 5); iar la autobuze, 17,5 ani (locul 2). Gradul de electrificare a parcului auto este, de asemenea, printre cele mai scăzute din regiune.
Pentru ca evoluția emisiilor din domeniul transporturilor să susțină atingerea obiectivului național de reducere a emisiilor stabilit în cadrul PNIEC, în România ar fi necesar să fie introduși în circulație aproximativ 680.000 de autoturisme electrice și 617.000 de modele plug-in hybrid până în 2030. În prezent, numărul acestora este de doar 50.000, respectiv 15.000, ceea ce face improbabilă atingerea acestor cifre. De asemenea, PNIEC prevede și existența a 82.000 de autovehicule pe hidrogen până în 2030, deși în prezent nu există astfel de vehicule pe șosele — doar câteva modele demonstrative.