Criza energetică globală determină statele să adopte măsuri diverse pentru gestionarea ratei de consum și a prețurilor la combustibil, în contextul scăderii stocurilor de combustibili fosili și al creșterii costurilor. În urma declanșării războiului împotriva Iranului, blocarea Strâmtorii Ormuz a redus considerabil rezervele și a generat măsuri de urgență în mai multe țări.
Impactul blocadei Strâmtorii Ormuz asupra stocurilor de combustibil
Războiul împotriva Iranului, care a închis ruta maritimă strategică a Strâmtorii Ormuz, a dus la scăderea rezervelor mondiale de combustibili fosili. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a intervenit luna trecută oferind 400 milioane de barili de petrol din rezervele strategice. Statele și-au ajustat măsurile de economisire energetice, precum reducerea numărului de curse aeriene și a vitezei vehiculelor.
Reacții ale Uniunii Europene și ale statelor membre
Uniunea Europeană planifică accelerarea tranziției către surse de energie regenerabilă, însă unele state își amână obiectivele. Italia a amânat mai mult de un deceniu dovezile de eliminare a cărbunelui, iar cancelarul german Friedrich Merz a propus menținerea centralelor pe cărbune și construirea mai rapidă de centrale pe gaze. Mai multe țări UE au redus accizele la carburanți și au instituit limite asupra prețurilor.
Germania a introdus o interdicție pentru benzinării, permițându-le să mărească prețurile doar o dată pe zi pentru a evita „efectul de rachetă”. Guvernul a explicat că această măsură are scopul de a preveni creșterile abrupte ale prețurilor, declanșate de fluctuațiile mari ale prețului țițeiului. În același timp, Comisia Europeană a anunțat intenția de a impune taxe mai mici pentru electricitate comparativ cu cele pentru combustibili fosili, pentru a diversifica sursele de energie și a reduce dependența de importuri.
Majoritatea țărilor europene au adoptat măsuri precum reducerea tarifelor pentru transportul feroviar și raționalizarea consumului de combustibil pentru a controla costurile. Slovenia a început raționalizarea combustibilului la pompă, în timp ce Lituania a redus jumătate prețurile biletelor de tren interne.
Reacțiile Statelor Unite și politicile energetice
Administrația SUA a continuat extinderea producției de petrol și gaze, bazându-se pe politica „drill, baby, drill”. În contextul conflictului cu Iranul, au fost amenințate cu noi atacuri asupra infrastructurii petroliere a Iranului, riscând prelungirea conflictului și creșterea prețurilor la combustibil. Președintele Donald Trump a criticat aliații care nu s-au alăturat campaniei și le-a recomandat să cumpere prioritar de la SUA.
Guvernul federal nu a instituit măsuri de sprijin pentru gospodării, continuând în schimb să susțină proiecte de explorare și producție de combustibili fosili. În ultima perioadă, s-au plătit 1 miliard de dolari către compania franceză TotalEnergies pentru a evita dezvoltarea parcurilor eoliene pe Coasta de Est și a direcționa investițiile către petrol și gaze.
Reacții în regiunea Asia-Pacific și Africa
Criza energetică afectează și Asia, unde regiunea a reactivat centrale pe cărbune. India a ordonat funcționarea la capacitate maximă a centralelor pe cărbune, iar Japonia permite reluarea funcționării centralele mai puțin eficiente. Coreea de Sud a ridicat limitele pentru energie pe bază de cărbune și a suspendat eliminarea planificată a centralelor pe acest combustibil.
Țări precum Bangladesh, Thailanda și Filipine și-au crescut producția de energie pe bază de cărbune, în timp ce China, mai puțin expusă, și-a crescut producția totală din surse multiple și a construit o rezervă strategică de petrol. În regiune, unele state precum Sri Lanka au început raționalizarea combustibilului și au redus salariile de lucru, iar Vietnam a recomandat utilizarea mai redusă a aerului condiționat.
În Africa, mai multe state au instituit măsuri de urgență pentru gestionarea crizei, precum reducerea taxelor la combustibil în Africa de Sud și stabilirea de plafon pentru prețurile benzinei în Tanzania. Etiopia a introdus o subvenție pentru combustibil, iar Zimbabwe intenționează să crească amestecul de etanol în carburanți. Sudanul de Sud a început raționalizarea energiei electrice, iar Mauritius a limitat consumul de energie neesențială.
Reacțiile din America de Sud
Statele sud-americane, tradițional dependente de subvenții, continuă să limiteze creșterea prețurilor. Noul președinte chilian José Antonio Kast a majorat recent prețurile la combustibil pentru a le alinia cu cele globale și a anunțat măsuri de sprijin pentru transportul public, precum menținerea tarifelor înghețate. Guvernul Argentinei a amânat majorarea taxelor pe combustibili și pe dioxidul de carbon, iar în schimb, autoritățile au permis amestecul voluntar de până la 15% etanol în benzină.
Brazilia, cu o flotă auto mai flexibilă, beneficiază de posibilitatea utilizării și a etanolului produs local, ceea ce îi conferă un anumit avantaj în fața fluctuațiilor de pe piața internațională a combustibililor fosili.