Femeile românești intră în menopauză, în medie, la vârsta de 49 de ani, însă perioada de perimenopauză poate începe cu ani înainte, și nu întotdeauna este recunoscută imediat. Schimbările hormonale din această etapă impactează organismul și pot fi dificil de diagnosticat din cauza lipsei unui screening standardizat.
Perimenopauza și menopauza. Ce se întâmplă în corp?
Menopauza începe în ziua în care s-a încheiat un an de zile fără menstruații. În acea zi, ovarele încetează să producă hormoni sexuali, iar corpul femeii se adaptează acestei schimbări. În perioada de dinainte, denumită perimenopauză, ovarele devin tot mai sărace în foliculi, reducând funcția hormonală. Această etapă poate dura între câțiva ani și poate fi fluctuantă.
Organismul femeii suferă modificări multiple din cauza lipsei de estrogen. Creierul, vasele de sânge, pielea, oasele, sistemul urogenital sunt toate afectate. Zone din creier pot microrecize, vasele pot acumula plăci de aterom, iar pielea își pierde elasticitatea din cauza reducerii sintezei de colagen și elastină. La nivelul oaselor, apare predispoziția la osteoporoză, iar sănătatea intimă poate fi compromisă prin uscăciune vaginală, disconfort, infecții sau incontinență urinară.
Diagnosticul și simptomele principale
Perimenopauza nu are o analiză de sânge clară sau un test specific, fiind adesea subdiagnosticată. Diagnosticul se stabilește prin corelarea simptomelor și a istoricului medical, combinate cu analize hormonale. Lipsa unei educații specifice face ca identificarea simptomelor să fie dificilă pentru multe femei.
Cele mai frecvente simptome includ bufeurile, ceața mentală și tulburările de somn. Tulburările din somn pot dura luni sau ani, iar acest lucru afectează sever calitatea vieții. Alte manifestări sunt iritabilitatea, dificultăți de concentrare, scăderea libidoului, depresia și anxietatea. În plus, simptomele precum uscăciunea vaginală și disconfortul la contactul sexual sunt comune.
Nu toate femeile experimentează simptomele cu aceeași intensitate. Unele pot trece prin această etapă fără probleme majore, în timp ce altele pot avea bufeuri intense, insomnii și depresii severe. În multe cazuri, tratamente hormonale și schimbări în stilul de viață aduc ameliorări.
Factori care influențează momentul apariției menopauzei
Vârsta de debut a menopauzei este influențată de factori genetici. Fumatul poate accelera procesul, afectând vascularizația ovariană, provocând astfel menopauza mai timpurie. Datele statistice arată că femeile din țări cu nivel socioeconomic ridicat, precum Islanda, Norvegia și Australia, intră în menopauză în jurul vârstei de 51-52 de ani, în timp ce în India, această etapă apare, mai frecvent, între 47 și 49 de ani. În România, vârsta medie de intrare în menopauză naturală este de 49 de ani.
Simptome și riscuri comune
Bufeurile, ceața mentală și tulburările somnului sunt principalele simptome. Bufeurile afectează 79% dintre femei, însă în perioadele postmenopauză tind să dispară. Tulburările de somn, cu nopți fără odihnă, sunt cel mai sever disconfort, afectând și sănătatea mentală și fizică în timp.
Riscul de osteoporoză, boli cardiovasculare și depresie crește odată cu scăderea nivelurilor de estrogen. În plus, simptomele ușor de trecut cu vederea, precum uscăciunea vaginală și disconfortul în contact, pot reduce semnificativ calitatea vieții.
Tratamentul hormonal. Mituri și realități
Terapia de substituție hormonală (TSH) a fost percepută negativ după studiul WHI din 2002. Acest studiu, desfășurat pe 160.000 de femei, a sugerat un risc crescut de cancer mamar, dar interpretarea studiului a fost criticată pentru erori și comunicare defectuoasă.
Reevaluările ulterioare au arătat că, utilizând hormoni bioidentici și administrarea transdermică, riscurile sunt reduse semnificativ. TSH poate fi benefică pentru ameliorarea simptomelor și pentru reducerea riscului de osteoporoză, diabet și boli cardiovasculare. Riscurile asociate pot fi gestionate prin personalizarea tratamentului și monitorizare atentă.
Consiliere și prevenție
Specialiștii recomandă controale anuale, care trebuie să includă testul Babeș-Papanicolau, ecografia transvaginală și mamografia la recomandare, odată ce femeia atinge 40 de ani. În cazul apariției simptomelor specifice perimenopauzei, este indicat consultul ginecologic specializat pentru stabilirea etapelor hormonale și abordarea corectă.
Mituri despre menopauză
Un mit frecvent eronat este că menopauza survine doar după 50 de ani. În realitate, 1% dintre femeile sub 40 de ani suferă de insuficiență ovariană primară, iar menopauza prematură poate apărea chiar și la 27 de ani.
Alt mit este că terapia hormonală de substituție este periculoasă. Riscurile sunt comparabile cu cele ale consumului moderat de alcool sau fumatului și pot fi gestionate prin utilizarea de hormoni bioidentici și administrare transdermică.
Unii consideră că menopauza înseamnă sfârșitul vitalității. În realitate, această etapă poate fi privită ca o nouă perioadă a vieții, cu alternative pentru a menține și chiar îmbunătăți calitatea traiului și sănătatea generală.