„Cu 38 de ani în urmă, în perioada dictaturii, la Brașov a izbucnit prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o mișcare de amploare a populației care a avut curajul extraordinar de a spune „nu” regimului opresiv și minciunii, demonstrând lumii întregi că niciun sistem, oricât de represiv, nu poate opri dorința de libertate și demnitate a românilor”, afirmă Ilie Bolojan.
Revolta anticomunistă – începutul transformării
„Această revoltă, un strigăt de disperare și un act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impus de regimul totalitar de atunci și a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la căderea dictaturii”, continuă premierul.
Revolta anticomunistă de la Brașov, subliniază Bolojan, „ramâne un simbol al rezistenței în fața injustiției, amintindu-ne de responsabilitatea noastră, ca societate, de a proteja și susține drepturile și libertățile cetățenești și de a întări democrația constituțională – ca mijloc de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism”.
„Respect față de curajul de a înfrunta opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile și libertățile le-au fost încălcate românilor de-a lungul decadelor!
Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare și tentative de reinterpretare a istoriei naționale, avem responsabilitatea morală de a proteja adevărul istoric și memoria celor care s-au sacrificat pentru libertate, de a combate falsificarea istoriei recente care alimentează nostalgia pentru un regim ce a încălcat demnitatea umană și de a construi împreună o societate rezilientă, bazată pe valori democratice”, concluzionează Ilie Bolojan.
În urmă cu 38 de ani, manifestanții de la fosta Uzine s-au oprit la intersecția de la Spitalul Județean și au cântat „Deșteaptă-te, române”.
Revolta de la Brașov din 1987 a fost un protest organizat de muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane, împotriva politicilor economice și sociale impuse de Regimul Nicolae Ceaușescu.