Microsoft insistă asupra interzicerii comercializării software-ului second-hand, inițiativa fiind lansată în urma unei acțiuni judiciare împotriva companiei britanice ValueLicensing, specializată în revânzarea cheilor de licență Windows și Office pe piața second-hand. Scopul inițial era ca un verdict favorabil Microsoft să interzică revânzarea cheilor de licență. Totuși, o hotărâre recentă a unui tribunal britanic a răsturnat această strategie în favoarea pieței de software second-hand.
Reprezentanții Microsoft au pierdut o etapă importantă în procesul deschis la Tribunalul de Apel pentru Concurență din Regatul Unit, nereușind să stabilească că vânzarea de licențe Office și Windows second-hand ar fi ilegală.
În esență, ori de câte ori o persoană achiziționează o cheie de licență Office sau Windows la un cost semnificativ mai mic decât cel oficial, aceasta provine, de obicei, din revânzarea unor licențe deținute anterior de altcineva. Aceasta nu implică neapărat o licență activată și utilizată pe un alt dispozitiv, ci poate fi obținută prin intermediul unui atac informatic. Din perspectiva Microsoft, însă, situația este complicată: cheia de licență este autentică, emisă de companie, însă modul în care a ajuns să fie revândută rămâne un mister.
Reprezentanții ValueLicensing susțin că procesul vizează, de fapt, investigarea legalității întregii piețe de revânzare a licențelor Microsoft și că rezultatul ar putea avea implicații majore pentru sectorul european de software second-hand. În cazul în care argumentul Microsoft este aprobat, comercializarea licențelor software în piața second-hand din Europa ar fi fost considerată ilegală.
Totuși, judecătorii britanici au stabilit că acordurile comerciale permit crearea mai multor licențe, nu una singură pentru utilizatori multipli, astfel încât nu este necesară subdivizarea pentru revânzare. În traducere, orice acord de licențiere care implică transferul în masă al cheilor de produs generează mai multe licențe de activare independente, care pot fi apoi revândute ca produsele separate.
De asemenea, ValueLicensing menționează că, din 2011, Microsoft a transferat clienții de la licențele perpetue către abonamentul Microsoft 365, forțând clienții (precum ValueLicensing) să renunțe sau să păstreze licențele de tip perpetuu de care nu mai aveau nevoie.
Al doilea argument vizează Office și Windows, inclusiv elemente ce nu sunt programe software, dar sunt protejate prin drepturi de autor, precum pictograme, fonturi, clipart și fișiere de resurse. Tribunalul a constatat că, deși cumpărătorii achiziționează software Microsoft, acesta nu reprezintă doar o lucrare artistică, ci un program de calculator, iar astfel Microsoft a pierdut și această speță în litigiu.
În urma acestei decizii, judecătorii au stabilit în unanimitate că Microsoft nu a avut câștig de cauză în ambele cazuri analizate.
„ValueLicensing consideră că operațiunea sa justificată legal, fiind conformă cu Directivele europene privind software-ul și cu hotărârea CEJ în cazul UsedSoft”, a declarat Jonathan Horley, directorul general al companiei britanice.
Procesul, desfășurat de mai mulți ani, a fost declanșat de acuzațiile ValueLicensing, conform cărora Microsoft a restricționat abuziv disponibilitatea licențelor Office second-hand, oferind reduceri pentru abonați care renunțau la licențele perpetue, limitând astfel stocul pentru revânzare.
De asemenea, Microsoft este acuzată de utilizarea unor clauze contractuale ce au restricționat drepturile de revânzare, în schimbul unor reducări de preț, ceea ce ar fi cauzat companiei ValueLicensing pierderi de aproximativ 270 de milioane de lire sterline în profitabilitate nerealizată.