Protestul global al autorilor împotriva utilizării învățării automate pe bază de opere protejate a fost marcat de lansarea unei „cărți fără cuvinte”, care simbolizează golirea de valoare a creației. La evenimentul organizat de compozitorul și activistul Ed Newton-Rex, aproape 10.000 de autori și personalități reprezentative din domeniul literar, muzical și istoric au semnat o declarație prin care cer oprirea utilizării fără acord a operelor lor în sistemele de inteligență artificială (AI).
Proiectul “Don’t Steal This Book” și mesajul său
Cartea simbolică nu are conținut scris, ci doar lista semnatarilor, reprezentând protestul împotriva furtului de muncă intelectuală. Ed Newton-Rex a afirmat că industria AI se bazează pe opere furate, fără permisiune și fără plată, și afectează direct veniturile creatorilor. Autorii susțin că antrenarea modelelor de AI folosind opere protejate nu este o simplă inovație, ci o construcție pe baza muncii altora, fără drepturi și remunerație.
O inscripție pe spatele volumului avertizează: „Guvernul britanic nu trebuie să legalizeze furtul de cărți pentru a avantaja companiile de AI”. Aceasta indică o intenție de influențare a deciziilor legislative, iar protestul vizează păstrarea unui echilibru între progresul tehnologic și drepturile creative.
Reacțiile din sectorul creativ
Participarea masivă a autorilor și personalităților, precum Mick Herron, Marian Keyes, David Olusoga și Malorie Blackman, denotă nemulțumirea larg răspândită. Blackman a subliniat că firmele de AI trebuie să plătească pentru utilizarea operelor lor. Reacțiile catifelate la adresa legislației propuse se referă la așteptarea unei protecții automată, care nu să fie condiționată de opțiuni de tipul „opt-out”.
Tensiunea principală în discuție o reprezintă propunerile legale ale guvernului britanic pentru modificarea copyrightului în raport cu AI. Unele opțiuni implică permissivitatea utilizării operele protejate fără permisiune, cu excluderea explicită doar dacă deținătorii drepturilor se opun în mod activ. Aceasta reprezintă o modificare radicală față de sistemul clasic, în care autorii dețin automat drepturile și pot controla folosirea operelor.
„Povara de a proteja operele ar reveni acum creatorilor, care trebuie să urmărească în permanență dacă respectivele opere sunt folosite, și să acționeze pentru a ieși din sistem”, spun criticii legislației propuse.
În procesul legislativ, sunt considerate și variante precum păstrarea sistemului actual, obligarea companiilor AI să obțină licențe, utilizarea cu mecanism de opt-out sau chiar folosirea fără restricții, fără posibilitatea de excludere. Miniștrii nu au exclus o eventuală derogare de copyright pentru cercetare comercială.
Reacția industriei și a personalităților publice
Discuțiile au generat reacții dure și din alte domenii, inclusiv din muzică, unde Elton John s-a pronunțat critic. Sugestia că operele ar putea fi folosite fără compensare a fost privită ca o amenințare directă pentru sectorul creativ.
Inițiative precum licențierea colectivă, lansată de Publishers’ Licensing Services, indică eforturile pentru a găsi soluții legale alternative. Acestea urmăresc să ofere acces legal la operele protejate pentru AI, în încercarea de a evita o reglementare care să slăbească proprietatea intelectuală.
Guvernul britanic afirmă că dorește un regim de copyright care să protejeze creativitatea umană, să sprijine inovația și să inspire încredere în sistemul legislativ. Cu toate acestea, indicațiile sugerează că decizia finală ar putea favoriza mai mult sectorul tehnologic.
Perspective și implicații
Protestul simbolic al autorilor a evidențiat o rețea largă de nemulțumiri, dar și o nevoie de echilibru între progresul tehnologic și protejarea drepturilor creatorilor. Această inițiativă ferma a arătat că, pentru multe voci, operele nu sunt doar materii prime, ci expresia stilului, voinței și muncii intelectuale, iar golirea lor de conținut reprezintă un semnal clar al costurilor sociale ale dezvoltării AI fără reguli clare.
Decizia finală a guvernului britanic rămâne incertă, însă reacția sectorului creativ a trimis un semnal puternic în toată Europa. Discursul despre AI și drepturi de autor devine tot mai strâns legat, ceasurile fiind încadrate de preocuparea pentru protejarea muncii și remunerației transparente pentru creatorii de opere protejate.