Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat, marți, 25 august, că a propus modificarea capitalului social minim pentru societățile cu răspundere limitată (SRL). A explicat că această inițiativă a rezultat din dezbateri publice și din numeroase sugestii primite din mediul antreprenorial.
După ce a propus inițial reducerea capitalului la 8.000 de lei, ministrul pare să fi adoptat o poziție mai flexibilă, adaptată nevoilor antreprenorilor.
„Am susținut ieri, în ședința coaliției de guvernare, o măsură importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și startup-uri – modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. Noua propunere ține cont de sugestiile primite și definește un sistem adaptativ, corelând mărimea capitalului social cu dimensiunea afacerii.”, a declarat marți Alexandru Nazare.
Conform proiectului de lege, pentru companii cu venituri sub 395.000 lei, capitalul social minim propus este de 500 lei.
Pentru firme cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei, capitalul social minim va fi de 5.000 lei.
În cazul companiilor cu venituri peste 7.000.000 lei, capitalul social minim este stabilit la 90.000 lei.
„Pentru societățile nou înființate, capitalul social minim pornește de la 500 lei, oferind mai multă flexibilitate antreprenorilor. Pe măsură ce activitatea crește, crește și mărimea capitalului social. De asemenea, majorările de capital efectuate până la 31.12.2026 vor beneficia de o reducere cu 50% a taxelor de publicare în Monitorul Oficial, dacă modificarea se referă exclusiv la capitalul social.”, a transmis ministrul.
Ministrul a explicat necesitatea acestei măsuri:
„În prezent, se pot înființa firme în România cu doar 1 leu capital social. Această valoare redusă era inițial menită să sprijine startup-urile, însă a generat și efecte negative, cum ar fi proliferarea firmelor-fantomă. Pe piață apar o multitudine de companii inactive, utilizate pentru a acumula datorii către parteneri și stat, apoi pentru a dispărea.”
Multe dintre aceste firme sunt legate de rețele frauduloase, cum ar fi scheme de evaziune fiscală sau ascundere a adevăraților beneficiari. Aceste firme cauzează pierderi semnificative: companiile corecte sunt prejudiciate de parteneri fictivi, iar statul pierde importante sume din impozite neîncasate.”
Proiectul este încă în fază de consultare publică.