Reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru a cincea oară de către Curtea Constituțională a României, care a stabilit pentru 18 februarie noul termen de pronunțare. Decizia survine după ce instanța a solicitat analizarea unor documente depuse recent de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), legate de posibilitatea trimiterii unei întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Motivul amânării și implicarea ÎCCJ
CCR a decis să suspende deliberările pentru studierea documentelor depuse de ÎCCJ în data de 10 februarie 2026. Documentele vizau solicitarea unui aviz al CJUE pentru clarificarea compatibilității legii pensiilor magistraților cu prevederile europene. ÎCCJ consideră că prevederile legii ar putea trata discriminatoriu magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar putea afecta independența financiară a judecătorilor.
Reacția ministrului Justiției
Ministrul Radu Marinescu a comentat amânarea, explicând că procedurile judiciare nu au un calendar strict, dar implică responsabilitate în gestionarea timpului. El a afirmat că Guvernul și coaliția de guvernare și-au îndeplinit atribuțiile în privința reformei, actul normativ fiind deja adoptat în circuitul instituțional și devenit lege prin mecanismul asumării răspunderii în Parlament.
Marinescu a spus că litigiul se află în domeniul controlului exclusiv al CCR și că, după adoptare, decizia finală aparține acestei instanțe. El a adăugat că speră ca, odată cu analiza documentelor, CCR va decide dacă este necesară sau nu sesizarea CJUE pentru clarificări suplimentare.
Posibila trimitere a unei întrebări preliminare către CJUE
ÎCCJ a depus la CCR documente prin care solicită trimiterea unei întrebări preliminare către CJUE, pentru clarificarea dacă prevederile legii pensiilor magistraților pot fi considerate conforme cu dreptul european. Instanța supreme susține că legea poate trata discriminatoriu magistrații și poate afecta independența financiară a acestora.
Ministrul Justiției a definit această solicitare ca fiind o procedură de protecție juridică, menită să apere interesele din dreptul european. El a explicat că CCR trebuie să decidă dacă o asemenea trimitere este necesară pentru a clarifica dacă există o incompatibilitate reală între normele interne și cele europene.
Marinescu a afirmat că nu poate evalua oportunitatea sesizării CJUE fără să cunoască motivele invocate de autorii solicitării. El a precizat că decizia de a trimite întrebarea este la stricta responsabilitate a CCR și depinde de analiza argumentelor prezentate de ÎCCJ.
În prezent, legea pensiilor magistraților rămâne suspendată, între momentul adoptării și aplicarea finală a deciziei CCR. Decizia finală asupra respectării legii și asupra posibilității trimiterii întrebării la CJUE va fi anunțată în viitorul apropiat.