Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat că România a primit de la Comisia Europeană o confirmare privind reevaluarea argumentelor legate de suspendarea a 231 milioane de euro din fondurile PNRR, într-un context legat de jalonul privind pensiile magistraților. Decizia finală se va putea cunoaște până la sfârșitul lunii martie.
Statusul și valoarea cererilor de plată din PNRR
Cererea de plată numărul 3, care include suma suspendată, face parte din procesul de decontare a fondurilor din PNRR. Ministrul Pîslaru a menționat că România estimează că va primi peste trei miliarde de euro pentru cererile de plată 3 și 4.
Cererea de plată 4 are o valoare de 2,62 miliarde de euro, sumă pentru care România anticipează primirea integrală. Diferența de aproximativ 400 milioane de euro provine din cererea de plată 3, a precizat oficialul.
Decizia Comisiei Europene și condiționările legate de pensii
Suspendarea fondurilor din PNRR este condiționată de modificările legislative privind pensiile magistraților. România a prezentat argumente pentru recunoașterea faptului că aceste modificări respectă cerințele inițiale.
Comisia Europeană a acceptat dovezile depuse, dar analiza finală și decizia de aprobare a sumei totale vor fi comunicate după încheierea evaluării, estimată până la sfârșitul lunii martie.
Pîslaru a declarat că decizia oficială va fi transmisă României doar după emiterea unei scrisori oficiale, demonstrând faptul că decizia nu este încă definitivată. „Este doar în momentul în care primești scrisoarea oficială”, a explicat ministrul.
Procesele legale și situația juridică
România va afla dacă a pierdut sau nu integral suma de 231 milioane de euro după decizia Curții Constituționale, care a declarat modificările pensiilor magistraților constituționale. Aceasta este așteptată cel târziu în luna martie.
Pîslaru a adăugat că analiza pentru cererea de plată 3 va ține cont de argumentele depuse de România și a menționat că după finalizarea procesului de evaluare, țara poate depune ultimele informații pentru a fi luate în considerare în decizia finală.
Considerații suplimentare și alți factori
Ministrul a subliniat că România a făcut o rectificare rapidă pentru a transmite informațiile relevante către Bruxelles, fiind conștient de întârziere. El a mai declarat că această întârziere de peste două luni nu afectează procesul, cu condiția ca documentația să fie trimisă la timp pentru a fi inclusă în analiza finală.
Pîslaru a mai spus că, în cazul deciziei finale, România va putea să recupereze o parte din fonduri, în funcție de analiza Curții și de decizia Comisiei Europene privind argumentele depuse.
Întârzierea în procesul de aprobare a fondurilor rămâne condicioată de evoluția dosarului juridic și de decizia finală a forurilor europene.