Pentru această ocazie, Mirabela Grădinaru a ales o ținută clasică neagră, combinată cu dresuri negre și pantofi cu toc mediu. Complementul perfect a fost o geantă mică de mână, în aceeași nuanță, care a adăugat eleganță și sobrietate look-ului.
Mirabela Grădinaru cu voal pe cap
Un element notabil a fost eșarfa neagră subțire purtată pe cap, în stil tradițional, simbol al respectului față de caracterul sacru al ceremoniei. Acest accesoriu are o semnificație profundă în context religios ortodox, reprezentând modestie și reculegere în fața divinității, mai ales în cadrul unei slujbe de sfințire.
Alături de ea, băiețelul cuplului a fost îmbrăcat elegant, într-un costum bleumarin cu cămașă albă, în timp ce fetița a ales o ținută crem. Apariția Mirabelei Grădinaru a fost sobru și sofisticat, reflectând solemnitatea unui eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română și pentru credincioșii din țară.
VEZI GALERIA FOTO POZA 1 / 5
Recomandări
Achitări în dosarul finanțărilor de stat pentru filme românești. Eugen Șerbănescu de la CNC a scăpat de 34 de acuzații cu o pagubă de 46 de milioane de lei
Maia Sandu nu a optat pentru negru
La slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului, din 26 octombrie 2025, a fost prezentă și Maia Sandu. Președinta Republicii Moldova a stat alături de familia președintelui Nicușor Dan. Pentru acest eveniment solemn, ea a ales o rochie midi verde, completată de un palton bordo și pantofi negri.
VEZI GALERIA FOTO POZA 1 / 3
În cadrul evenimentului, au fost prezenți și Principesa Margareta a României și soțul acesteia, Principele Radu. Ea a demonstrat eleganță purtând o ținută neagră, inclusiv o rochie și un palton, precum și o tocă neagră pe cap.
Și Viorica Dăncilă a onorat evenimentul, fiind îmbrăcată în negru, împreună cu soțul său, care a purtat costum cu palton.
Progresul construcției Catedralei Naționale
Construirea Catedralei Naționale a început în urmă cu 15 ani și a fost finalizată cu un buget de peste 200 de milioane de euro, finanțată prin donații, contribuții patriarhice și fonduri publice. Inițiată în timpul Regelui Carol I, ideea ridicării unei catedrale naționale a fost reluată de primul Patriarh al României, Miron Cristea. Proiectul a fost amânat din cauza crizei economice din 1929, a celui de-al Doilea Război Mondial și a regimului comunist.
După Revoluția din 1989, Patriarhul Teoctist a reiterat necesitatea construirii acesteia, menită să găzduiască 5.000 de persoane și să comemoreze bisericile distruse în timpul regimului comunist. În 2005, Primăria Capitalei a propus Dealul Arsenalului ca locație pentru construcție, sugestie acceptată de Patriarhul Teoctist.
În 2010, autorizația de construire a fost eliberată, iar lucrările au fost demarate. În 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, altarul catedralei a fost sfințit în prezența a aproximativ 150.000 de persoane, iar în mai 2019, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională în timpul vizitei sale în România.