Deficitul bugetar a înregistrat o reducerede la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, în aprecieri pozitive din partea Comisiei Europene, care a suspendat procedura de deficit excesiv pentru statele membre UE, inclusiv pentru România.
„În primul rând, este vorba despre scăderea deficitului comparativ cu anul anterior, față de deficitul din luna octombrie 2024, când înregistram 6,2%. În octombrie anul acesta, execuția bugetară indică un deficit de 5,7%”, a explicat joi ministrul de Finanțe Alexandru Nazare.
Este, cu siguranță, benefic faptul că deficitul bugetar ca procent din PIB a scăzut. Totuși, datoria generată de acest deficit nu se achită cu procente din PIB. Se plătește cu miliarde de lei din fondurile contribuabililor.
Astfel, la o analiză mai detaliată, deficitul bugetar în cifre absolute rămâne același: 109 miliarde de lei în primul semestru din 2024 și 109 miliarde de lei în același interval din 2025. Așadar, deficitul ca procent din PIB a scăzut, dar volumul deficitului în valori absolute a rămas neschimbat. Care este explicația?
Explicația o reprezintă creșterea economică. Cele 109 miliarde de lei în 2024 se raportează la un PIB de 1759 miliarde de lei, în timp ce în 2025, aceleași 109 miliarde de lei sunt raportate la un PIB de 1902 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar din primele 10 luni ale anului 2024 reprezintă 6,2% din PIB, iar pentru aceeași perioadă în 2025, procentul este de 5,7%.
Sursa: INS.
Este firesc ca reducerea deficitului bugetar să fie influențată de creșterea economică, adică de majorarea PIB-ului. Aceasta înseamnă o expansiune economică: creșterea indicatorului „Produs Intern Brut”, care reflectă valoarea adăugată generată de economie într-un an. Valoarea adăugată este, practic, ceea ce se adaugă prin prelucrarea materiilor prime.
Există totuși un aspect important: PIB-ul din 2025 nu a crescut în principal datorită majorării consumului sau investițiilor, ci în mare parte din cauza inflației.
Evoluția ratei inflației în ultimele 12 luni. Sursa: INS.
Simplificat, creșterea PIB-ului se realizează prin activitatea reală a economiei și inflație. În condițiile în care creșterea activității economice a fost marginală (+0,3%), singura creștere a PIB-ului a fost datorată inflației.
În alte cuvinte, guvernul poate interpreta creșterea prețurilor în mai multe moduri: a crescut PIB-ul, a crescut încasările din TVA și a scăzut deficitul bugetar. Însă, cetățenii care suportă majorările de prețuri nu pot fi mulțumiți de această „scădere” aparentă a deficitului bugetar.