Pe scurt, reforma pensiilor magistraților, inclusă în pachetul 2 de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan și apoi validată în Parlament pe 1 septembrie, prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani, și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultima salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, precum în prezent.
Ulterior, pe 20 octombrie, Curtea Constituțională a decis, după două amânări, că legea care reduce pensiile speciale ale magistraților este neconstituțională, după cum a anunțat anterior Libertatea, citând surse politice și din CCR. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost judecător raportor, lucru dezvăluit deja în septembrie de Libertatea, iar votul a fost în majoritate de 5 la 4.
În prezent, CCR a comunicat motivarea deciziei, care se întinde pe 41 de pagini (plus opiniile separate) și conține un limbaj juridic dificil de înțeles pentru public. Esențial, Curtea a argumentat că respingerea a fost bazată pe lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), explicată de Libertatea luna trecută, cu documente de la Ministerul Justiției.
„Conform art.33 alin.(2) din Legea nr.305/2022, termenul legal pentru emiterea opiniei de către CSM este de 30 de zile de la sesizare, iar acest termen nu a fost respectat de inițiator în procesul de adoptare a normei, fiind imposibil să susținem că un interval de 7 zile calendaristice reprezintă un termen rezonabil pentru analizarea, dezbaterea și adoptarea avizului de către un organism colegial precum CSM”, a transmis CCR.
Recomandări
Litigiu pentru exploatarea aurului de la Certej: Deva Gold acționează guvernul în judecată. Cine este noul investitor în proiectul aurifer estimat la un miliard de dolari
„Executivul nu a manifestat interes și nu a permis ca acest organism consultativ să își îndeplinească rolul constituțional, ignorând Legea nr.24/2000 privind normele tehnice pentru elaborarea actelor normative și art.1 alin.(5) din Constituție, care urmăresc asigurarea calității legilor”, mai precizează motivarea de 41 de pagini, plină de termeni juridici tehnici, greu de înțeles pentru public.
Total, în document se menționează că: „Legea contestată nu încalcă principiul securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție]: [..] având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, legea criticată nu contravine art.1 alin.(3) și (5), raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție, referitor la statul de drept, principiul securității juridice și încrederea legală, precum și la interzicerea discriminării, corelat cu principiul independenței justiției în componenta sa instituțională”.
Documentul integral poate fi consultat mai jos:
Cine sunt judecătorii CCR care au votat:
- Cristian Deliorga (ales de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (ales de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (ales de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (ales de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL și Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL și Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL și Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) și actual președinte CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL și Cotroceni) – numit judecător de președintele Nicușor Dan (2025)
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaților (2025)
Dintre aceștia, patru judecători au votat împotriva respingerii legii care limitează pensiile speciale ale magistraților, fiind de partea proiectului pe care premierul PNL, Ilie Bolojan, și-a asumat răspunderea. Este vorba despre președinta CCR, Simina Tănăsescu, Csaba Asztalos, Dacian Dragoș și Laura Scântei.
„Din punct de vedere factual, legea contestată a respectat toate etapele procedurale, iar procedura de angajare a răspunderii Guvernului a fost urmată cu respectarea normelor constituționale”, afirmă cei patru judecători, în opinia separată.
Conchizând, Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit și a decis convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor, care au adoptat declarații publice, însă nu și un aviz oficial către Guvern. Acest aviz nu a fost transmis înainte de depunerea proiectului de lege în Parlament, nici ulterior.
Opinia separată a celor 4 judecători ai CCR:
Ei au considerat că Guvernul condus de Ilie Bolojan „a respectat obligația legală de solicitare a avizului CCR, însă Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a îndeplinit obligația de a aviza proiectul legislativ privind modificarea legislației pensiilor de serviciu”.
Opinia separată poate fi consultată integral mai jos:
Ceilalți, adică cei 4 judecători propusi de PSD și Mihaela Ciochină, au votat pentru respingerea legii.