Apărarea României începe pe Prutul rusesc, avertizează experții militari
Experți militari, unii activi, discută despre vulnerabilitatea României în cazul unui atac rusesc. Recentul avans al dronelor și avioanelor rusești spre statele membre NATO din regiune, alături de declarațiile publice ale lui Donald Trump, antrenează preocupări legate de implicarea eventuală a României într-un conflict militar direct cu Rusia.
„Este ireal să presupunem că ne retragem din Moldova. Acest scenariu este extrem de periculos, dar și puțin probabil”, declară comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații în Armată și analist politico-militar.
„Poarta Focșanilor, un punct strategic crucial pentru ruta spre Europa Centrală dinspre est, alături de câmpiile poloneze, necesită o atenție deosebită”, mai spune Mateiu.
Planuri strategice de apărare pentru flancul estic NATO
„Poarta Focșanilor, un pasaj îngust între Focșani și Galați, este important strategic. Obstacolele naturale, precum râul Siret și Carpați, sunt însă integrate în planurile de apărare, care prevăd că niciun centimetru din teritoriul NATO nu va fi cedat. Aceasta înseamnă că apărarea României declanșează pe frontiera cu Rusia și se întinde până la limita teritoriului aliat”, explică expertul.
„NATO a definit clar amenințarea rusă și a elaborat planuri specifice de apărare pentru fiecare țară din flancul estic. Planurile militare ale NATO țin cont de principiul că întregul teritoriu aliat va fi apărat. Această strategie implică ca prima linie de apărare să fie frontierele actuale ale statelor europene”, adaugă analistul.
NATO va apăra România pe Prut
Expertul subliniază că, în cazul unei agresiuni rusești, există planuri militare care includ măsuri preventive, fără a pleca de la ipoteza unei victorii rapide. „Există concepte de retragere temporară pentru a câștiga timp, însă este o strategie de apărare, nu de pierdere a teritoriului”, menționează el.
„Ajutorul principal în astfel de scenarii vor veni de la trupele americane, prin accesul pe rutele din Grecia, Bulgaria și România. Forțele europene, de asemenea, vor activa infrastructura europeană, inclusiv punctând eventualele îmbunătățiri necesare. Donald Trump a declarat la ONU că NATO trebuie să doboare avioanele ruseşti care invadează spaţiul aerian aliat. Întrebat despre sprijinul SUA în astfel de circumstanţe, Trump a răspuns că depinde de împrejurări”, spune Mateiu.
Scenariul cel mai periculos, dar puțin probabil
Un eventual retragere pe „Poarta Focșanilor” reprezintă cea mai gravă situație, dar este considerat un scenariu puțin probabil. „NATO trebuie să se retragă temporar pe un aliniament defensiv mai în adâncime. Acest scenariu, foarte periculos, este, totuși, puțin probabil” subliniază Mateiu.
Ucraina, un factor de descurajare
Actuala situație din Ucraina limitează perspectiva atacului rusesc pe teritoriul României. Rusia nu are un interes prioritar de a ataca România în timp ce este implicată într-un conflict cu amploare. „Rusia, cu războiul din Ucraina, nu poate să sară peste țara vecină pentru a ataca direct România. Câtă vreme Ucraina rezistă, România nu este amenințată direct pe uscat”, concluzionează expertul.
Treisprei direcții de acțiune ale Alianței
Strategia NATO include trei direcții principale de acțiune: consolidarea apărării naționale a României, o reacție promptă din partea NATO prin dispunerea rapidă a trupelor, și mobilizarea generală a forțelor. Grupurile de luptă NATO sunt cele cu reacție promptă, fiind concepute pentru a contracara inamicul de la începutul unui conflict și pentru a oferi sprijin statelor membre. Este implicată și forța comună de reacție rapidă, VJTF.
„Atacul rusesc nu va fi surpriză, ci va implica o mobilizare vastă a forțelor și de echipamente, o situație previzibilă de către NATO”, mai afirmă expertul.
Atacul pe mare în Dobrogea sau Delta Dunării, o probabilitate limitată
Studiile arată o amenințare potențială de atac rusesc pe mare, cu debarcare în Dobrogea sau Delta Dunării. Totuși, un astfel de atac independent este puțin probabil, fără control naval și aerian. „Un atac doar pe mare nu este logic, din punct de vedere strategic. Este un risc mai degrabă de incident, menit să testeze prevederile Alianței” afirmă Mateiu.
Un potențial atac prin Delta Dunării sau pe litoral este complex și are o serie de dificultăți logistice. Unități specializate, precum Regimentul de Infanterie Marină, și flotila fluvială oferă resurse importante pentru apărare.
Simularea din 2019 și actualizările intervenite
Simularea de război din 2019, care a analizat apărarea în zona Poarta Focșanilor, a evidențiat necesitatea de modernizare a apărării. Modernizarea forțelor militare românești, cu echipamente și armament modern, alături de prezența sporită a NATO în regiune, modifică perspectiva asupra unei eventuale confruntări. Simularea din 2019 arăta că o armată nemodernizată este vulnerabilă, însă în scenariul modernizat, cu sprijin NATO, o contraofensivă rapidă este posibilă.
Dezvoltarea militară a României
După 2019, au intervenit evoluții remarcabile în modernizarea Armatei Române, inclusiv achiziția de echipamente performante, precum avioane F-16, sisteme HIMARS, sisteme anti-tanc și antiaeriene, echipamente care întăresc capacitatea armatei române. Prezența sporită a NATO, cu grupuri de luptă dislocate în zonă, sporește potențialul de apărare.
Infrastructura, o posibilă vulnerabilitate?
Un studiu din 2021 a evidențiat importanța unei infrastructuri moderne pentru o apărare eficientă a regiunii. Probleme de infrastructură rutieră, feroviară și alte infrastructuri, ar putea influența procesul unei ofensive rapide. Unele îmbunătățiri ale autostrăzii „Moldovei” A7 sunt observate, iar continuarea lucrărilor spre Nord reprezintă o prioritate, însă unele probleme persistă.