„Există temeri că întreaga presiune va fi exercitată asupra părții mai vulnerabile, deoarece capitularea Ucrainei reprezintă cea mai facilă cale de a încheia conflictul”, a declarat Kaja Kallas după o întâlnire a miniștrilor europeni ai apărării desfășurată la Bruxelles.
„Dacă dorim ca acest conflict să înceteze definitiv, fără a se relua în câțiva ani, și dacă vrem ca războiul să nu se extindă, trebuie să exercităm presiuni asupra agresorului, adică Rusia”, a adăugat ea, în contextul în care liderii europeni susținători ai Ucrainei sunt nemulțumiți de faptul că Washingtonul i-a exclus din procesul de negociere.
Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, va avea marți discuții la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, ca urmare a negocierilor dintre SUA și Ucraina, desfășurate luni în Florida, referitoare la planul de pace propus de SUA.
După publicarea planului american în 28 de puncte, care conține multiple solicitări din partea Rusiei, Ucraina și aliații săi europeni au reușit să obțină o revizuire a documentului din partea SUA, însă încă există „probleme complexe” de soluționat, conform președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care urma să discute direct cu Trump varianta finală a planului, însă deplasarea sa în SUA a fost suspendată fără a fi precizat motivul.
În locul lui Zelenski a plecat în SUA o echipă de negociere condusă de fostul ministru ucrainean al apărării, Rustem Umerov, care de duminică negociază asupra planului de pace cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio și de emisarul Steve Witkoff. Cei doi au menționat progres în discuții, dar au recunoscut că rămân aspecte dificile de clarificat pentru varianta finală a planului, care ar stabili condițiile încheierii conflictului acceptate de Ucraina și Occident, fără a menționa explicit punctele de divergență, însă conform unor surse, acestea ar viza în principal aspecte teritoriale și garanții de securitate pentru Ucraina.
În același timp, aliații europeni ai Ucrainei, care au formulat o contrapropunere la planul american și au inclus cereri considerate de Rusia inacceptabile, precum desfășurarea de trupe străine și aderarea Ucrainei la NATO, consideră esențial ca Ucraina să fie într-o poziție de forță și s-au angajat să o sprijine financiar și militar ori de câte ori va fi nevoie pentru continuarea conflictului.
Pentru acest scop, și în ciuda eforturilor de mediere ale SUA pentru încheierea războiului, Uniunea Europeană continuă să susțină un plan propriu de utilizare a activelor rusești blocate pentru finanțarea unui „îmîmprumut de reparații” în valoare de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Conform președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acest împrumut ar urma să fie rambursat doar după ce Moscova va plăti „reparații de război”, iar până atunci activele rusești utilizate pentru finanțare ar urma să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre ale UE.
Însă, având în vedere dificultățile ca Rusia, mai ales sub conducerea lui Vladimir Putin, să accepte plata acestor reparații, această inițiativă implică de fapt confiscarea activelor rusești. În consecință, Belgia, țara unde sunt depozitate majoritatea activelor rusești în UE și gestionate de compania Euroclear, se opune acestei propuneri din cauza temerilor legate de repercusiuni.
Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a renunțat la intenție și urmează să prezinte în curând o propunere oficială pentru utilizarea activelor rusești în sprijinul Ucrainei, discuțiile urmând să aibă loc în cadrul unui summit european de la Bruxelles, programat pentru 18 și 19 decembrie.
„În realitate, aceștia sunt bani ucraineni, proveniți din daunele provocate de Rusia”, a declarat luni Kaja Kallas, referindu-se la „împrumutul de reparații” de 140 de miliarde de euro destinat Ucrainei, care ar urma să fie utilizat pentru achiziționarea de armament și muniții necesare continuării conflictului.