Iranul și-a pierdut capacitatea de a îmbogăți uraniu și de a fabrica rachete balistice, după 20 de zile de atacuri aeriene efectuate de Statele Unite și Israel, a afirmat joi seară premierul israelian Benjamin Netanyahu într-o conferință de presă. Aceste atacuri au degradat masiv arsenalul iranian, potrivit liderului israelian, iar în cele din urmă, Iranul va fi distrus, a adăugat el, fără să prezinte dovezi concrete în sprijinul afirmațiilor sale.
Informații despre atacurile aeriene și impactul asupra Iranului
Netanyahu a declarat că fabricile iraniene responsabile pentru producția componentelor rachetelor și a armelor nucleare au fost vizate în cadrul acestor operațiuni. El a susținut că infrastructura a fost degradată și că, în cele din urmă, va fi distrusă complet. Premierul israelian a afirmat, fără a oferi detalii suplimentare, că atacurile vizează reducerea capacităților militare ale Iranului în contextul conflictului început acum aproape trei săptămâni.
Perspectiva asupra războiului și posibilele escaladări
Benjamin Netanyahu a precizat că războiul s-a desfășurat până în prezent doar prin atacuri aeriene. El a recunoscut că o acțiune terestră ar putea fi necesară, indicând existența „multe posibilități” în această direcție, fără însă să detalieze planurile concrete. Liderul israelian a afirmat că nu a fost influențat de președintele american Donald Trump în decizia de a începe conflictul.
Declarația lui Trump privind desfășurarea de trupe
Președintele Donald Trump a afirmat joi că nu va trimite trupe americane în Iran, respingând intențiile de intervenție terestră. El a spus că nu desfășoară trupe nicăieri, deși anterior, în martie, a menționat că nu va ezita să trimită trupe dacă situația o impune. Trump a mai spus, într-o altă declarație, că nu se teme de un conflict similar cu războiul din Vietnam în cazul operațiunilor terestre în Iran.
Politica externă și influența Israelului în decizia de război
Benjamin Netanyahu a afirmat că nu l-a influențat pe Donald Trump să declanșeze războiul împotriva Iranului. El a spus că, în decembrie, Trump i-a cerut să se asigure că Iranul nu va obține arme nucleare, explicând că acest lucru a fost scopul discuției. Liderul israelian a subliniat că nu a avut rol în decizia SUA de a începe conflictul, respingând astfel acuzațiile de implicare directă.
Reacțiile și opiniile din zona mediatică și diplomatică
Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a criticat în termeni duri acțiunile Statelor Unite, acuzând administrația Trump că s-a lăsat atrasă de Israel în război în condițiile în care negocierile cu Iranul păreau să avanseze. Acesta a evidențiat că Washingtonul s-a poziționat „cu două pași de un acord veritabil” asupra programului nuclear iranian și a considerat războiul o „catastrofă”, acuzând SUA de pierderea controlului asupra politicii externe.
Un articol de opinie publicat în The Economist a descris războiul început de SUA și Israel drept o „catastrofă”, semnalând că negocierile de după nouă luni ar fi fost aproape de succes înainte de implozia lor. În același timp, un ministru israelian, Zeev Elkin, a afirmat că fiecare zi de campanie militară împotriva Iranului reprezintă o „binecuvântare imensă pentru Israel” și o oportunitate de a amplifica pagubele cauzate Iranului, lăudând „cooperarea unică cu SUA”.
Informații despre activitatea nucleară și deciziile de politică externă
Serviciile de informații americane au declarat într-un document audiat în Senatul SUA că Iranul nu și-a relansat activitățile de îmbogățire a uraniului, fiind contrazise astfel motivele invocate de Trump pentru continuarea războiului. În plus, șeful Centrului național antiterorist al SUA, Joseph Kent, și-a dat demisia, afirmând că nu poate susține „cu conștiința împăcată” acest conflict, și a susținut că Iranul nu reprezintă o amenințare iminentă și că războiul a fost declanșat din presiuni externe.
Războiul israeliano-american împotriva Iranului a generat controverse și critici la nivel diplomatic, evidențiind divergențe de opinie cu privire la legitimitatea și cauza conflictului.