
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a criticat decizia Înaltei Curți de Justiție de a permite un protest cu 600 de participanți la Tel Aviv, acuzând autoritățile că limitează în același timp rugăciunile la Zidul Plângerii, permitute doar pentru câteva zeci de credincioși. În timpul manifestației anti-război de sâmbătă, proteste susținute de o parte a populației, premierul a spus că libertatea de protest trebuie echilibrată cu dreptul la libertate religioasă, mai ales în contextul războiului în desfășurare.
Aspecte ale protestului și reacțiile oficialilor
Protestele de la Tel Aviv au vizat, printre altele, și premierul Netanyahu. La manifestație, o pancartă l-a numit „cea mai mare amenințare la adresa existenței Israelului”. La rândul său, Netanyahu a afirmat pe platforma X că, în timp ce evreilor le sunt restricționate rugăciunile la Zidul Plângerii, Înalta Curte de Justiție aproba demonstrații ample ale stângii la Tel Aviv.
Premierul a declarat că libertatea de protest este importantă, însă consideră că în timpul războiului singura autoritate ce poate decide asupra măsurilor de securitate este Comandamentul Intern al Frontului. El a adăugat că dreptul la rugăciune trebuie respectat și că acesta nu poate fi neglijat în contextul actual.
Reacții din opoziție și situații de tensiune
Fostul premier Yair Lapid, liderul opoziției, a criticat sever poziția lui Netanyahu. Lapid l-a acuzat că, în ciuda războiului, premierul continuă să incite la divizare și a spus că Netanyahu pare mai interesat de a stârni conflicte în interiorul țării, decât de gestionarea situației de urgență.
La Haifa, al treilea oraș ca mărime din Israel, o clădire rezidențială de șapte etaje a fost lovită duminică de o rachetă iraniană. În urma atacului au fost rănite patru persoane. Incidentul a avut loc în contextul în care Israelul se află în plin conflict, cu tensiuni crescute în regiune.
> Întrebarea privind restricțiile la rugăciune și dreptul de protest a fost comentată în condițiile în care opoziția acuză guvernul de divizare și de întărirea tensiunilor interne în plină criză militară.














