Mesajul președintelui la cea de-a 33-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România a fost citit de consilierul prezidențial Radu Burnete.
„Pentru o întreprindere mică sau mijlocie cu 10-20 de angajați, o singură modificare fiscală poate duce la săptămâni de efort și costuri de zeci de mii de euro”, a afirmat acesta.
El a menționat că în România există peste 800.000 de întreprinderi mici și mijlocii. Acestea reprezintă 99,7% din totalul companiei neimportante din țară. IMM-urile angajează 66% din forța de muncă a sectorului privat și contribuie cu 56% la valoarea adăugată brută a economiei naționale.
„Atunci când discutăm despre IMM-uri, nu vorbim despre un segment al economiei, ci chiar despre economia în sine. Companiile pe care le onorăm astăzi – câștigătorii acestui Top Național – sunt oglinda potențialului antreprenorial românesc atunci când viziunea, curajul și perseverența sunt prezente. Ele arată că România poate produce valoare, inovație și competitivitate”, a explicat Burnete.
El a amintit că în lunile ianuarie și februarie, IMM România a realizat o cercetare pe un eșantion de peste 1.000 de întreprinderi. Încrederea antreprenorilor în perspectivele economiei românești a scăzut la 34,69%.
Burnete a adăugat că în 2023, 61% dintre antreprenori credeau în o dezvoltare pozitivă a economiei, iar în 2024, acest procent a coborât la 50%.
„În prezent, în 2025, doar unul din trei antreprenori mai are încredere în evoluția economică a țării. Acest fenomen nu se datorează pesimismului antreprenorial, ci provocărilor concrete cu care se confruntă zilnic, care îi determină să se întrebe dacă mai pot face planuri pe termen lung în România. Trebuie să ne asigurăm că răspunsul la această întrebare este întotdeauna afirmativ!”, a mai spus el.
O problemă majoră este lipsa de predictibilitate fiscală, a subliniat consilierul prezidențial.
„Atunci când aceste modificări fiscale apar anual sau semestrial, mesajul pentru antreprenori devine clar: nu te baza pe nimic, nu întocmi planuri pe termen lung, supraviețuiește trimestru de trimestru. Cum pot fi competitive companiile românești pe piața europeană dacă nu le oferim predictibilitatea necesară pentru planificare, investiții și dezvoltare? Aceasta trebuie să se schimbe și am încredere că procesul va începe odată cu un buget realist pentru anul 2026”, a adăugat el.
De asemenea, birocrația nu afectează în mod egal toate firmele.
„Marile întreprinderi dispun de departamente întregi dedicate relației cu administrația fiscală. Pot angaja consultanți, avocați, specialiști care să navigheze în complexitatea normelor și procedurilor. IMM-urile nu dispun de această posibilitate. Pentru un IMM, birocrația înseamnă că proprietarul sau conducerea, în loc să se concentreze pe produs, clienți sau inovație, petrec ore și zile întregi completând documente, solicitând aprobări”, detaliază Burnete.
Totodată, a remarcat că 45% dintre IMM-urile din România se autofinanțează, iar jumătate dintre antreprenorii autohtoni nu beneficiază de un acces adecvat la credit bancar sau investiții.
„Când analizăm aceste cifre, observăm că piața de capital este subdezvoltată, iar reticența bancară și lipsa instrumentelor financiare adaptate realității IMM-urilor reprezintă obstacole. Aceste probleme pot și trebuie rezolvate”, a declarat consilierul prezidențial.
El a susținut necesitatea „unei colaborări autentice între stat și mediul de afaceri”, astfel că atunci când statul propune o modificare fiscală, trebuie să consulte sectorul privat.
„Președintele nu solicită evitarea ajustărilor fiscale, ci dorința ca acestea să fie rare, justificate și comunicate din timp. Un antreprenor trebuie să aibă clar în față condițiile fiscale pentru durata investițiilor sale. Altfel, nu poate avea o viziune pe termen lung. Parteneriatul înseamnă și recunoașterea faptului că sectorul privat nu este doar un beneficiar de politici, ci și un contributor la soluții. Sectorul privat trebuie să fie parte integrantă în procesul decizional”, a concluzionat Burnete.
Companiile românești competitive, care exportă, inovează și creează locuri de muncă bine plătite, reprezintă soluția pentru reducerea deficitului comercial, creșterea veniturilor la buget și consolidarea poziției competitive europene.