Andrei susține că Nicușor Dan nu a câștigat alegerile pe baza unui program clar, ci pe speranțele cetățenilor, iar campania sa a fost construită pe două axe: menținerea orientării europene și promisiunea schimbării.
„Să fim sinceri, dezbaterile electorale prezidențiale, așa cum au avut loc, nu au cuprins programe concrete. Nicușor Dan a candidat promițând menținerea cursului european al României și o schimbare generală. Dacă prima direcție pare mai facil de onorat, cea de-a doua este mai dificil de implementat și reprezintă practic un proiect național sau al unei generații”, a explicat expertul politic.
„În prezent, președintele a promovat o alianță pro-europeană și de reformă, care însă tărăgănează semnificativ, precum și un plan pentru aceasta. Normal ar fi ca următorii pași să fie o presiune constantă asupra partidelor și guvernului pentru a reuși reformele, dar și asupra altor instituții publice”, a completat Cristian Andrei.
Acesta a adăugat că șeful statului este momentan „mai degrabă un coordonator decât un promotor al schimbării”. Noul aspect constă în faptul că Nicușor Dan își asumă, acum explicit, într-un mod discurs, un proiect de reducere a polarizării sociale, de a se poziționa ca președinte pentru toți, reprezentând toate taberele. Însă, nici aici nu poate reuși singur, având nevoie de un impuls politic social care să-l susțină. Să spunem că, deocamdată, promotorii reformelor sunt destul de singuri pe scena publică, deși ar putea beneficia de sprijinul populației. Și publicul nu va aștepta foarte mult timp”, crede expertul.
Andrei a criticat ulterior pe Nicușor Dan pentru lipsa de transparență în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei de România în ultimii trei ani: „A preluat în principal strategia precedentă a statului român legată de războiul din Ucraina: susținere totală, dar lipsă de informare, pentru a nu oferi adversarului oportunități, chiar dacă prin aceasta nici opinia publică din România nu este informată corespunzător”. Aceasta este „o comunicare mai degrabă militară, pentru vremuri de conflict”, a adăugat Cristian Andrei.
Amintim că, pe 13 mai, cu cinci zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a semnat un document în care promitea că, dacă va câștiga alegerile, TVA nu va crește în mandatul său.
Cu toate acestea, după preluarea mandatului prezidențial, Nicușor Dan nu a exclus o eventuală creștere a TVA, contrar promisiunii. După mai multe consultări cu PSD, PNL, USR și UDMR, l-a numit premier pe Ilie Bolojan pe 23 iunie. Una dintre primele măsuri ale noului Guvern a fost majorarea TVA. Mai exact, primul pachet pentru reducerea deficitului bugetar, intrat în vigoare la 1 august, a inclus două decizii semnificative pentru cetățenii români: creșterea TVA la 21% și CASS de 10% suplimentar pentru pensionari cu pensii lunare peste 3.000 de lei net.
Cu toate acestea, în ciuda măsurilor luate de Guvern, Ilie Bolojan a anunțat pe 2 septembrie că deficitul bugetar al României la finalul acestui an nu va fi sub 8%.