Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Președintele afirmă că implicarea Serviciului Român de Informații în lupta anticorupție, inclusă în Strategia națională de apărare, va conduce la crearea unei „structuri speciale” cu un rol unic: colectarea de informații despre fenomenul corupției.
Nicușor Dan a declarat miercuri, după plecarea de la Parlament, unde a prezentat în plen Strategia Națională de Apărare. A fost întrebat despre diferențele față de trecut în ceea ce privește implicarea SRI în cazurile de corupție.
„Serviciul Român de Informații este un organ de intelligence structurată pe departamente, conform strategiei și planului de implementare. Aceste departamente gestionează contraspionajul, sabotajul și criminalitatea organizată.
Prin includerea explicită a capitolului dedicat corupției în strategie, se va înființa o unitate sau secțiune specifică în cadrul SRI, responsabilă exclusiv cu colectarea de informații despre această problemă”, a explicat Nicușor Dan.
În discursul său din plen, șeful statului a menționat că „strategia prevede clar implicarea serviciilor de informații în procesul de strângere a datelor legate de corupție, păstrând delimitarea între agențiile de intelligence și sistemul judiciar, precum și îmbunătățirea legislației și a proceselor administrative pentru a accelera procesoarele judiciare și a transmite încredere publicului că acțiunile împotriva corupției sunt active”.
El a subliniat, totodată, că lupta împotriva corupției trebuie să fie o prioritate, fiind nevoie de o colaborare mai strânsă între autoritățile implicate și de prioritizarea cazurilor majore de corupție, pentru a evita amestecul între diferite tipuri de infracțiuni în acest domeniu.
Limitările impuse de CCR asupra activității SRI
Implicarea serviciilor de intelligence în activitatea judiciară a fost restricționată prin decizii ale Curții Constituționale în ultimii ani.
În martie 2016, CCR a hotărât că Serviciul Român de Informații nu poate interveni în procesul de urmărire penală, conform Europa Liberă.
În 2018, o altă hotărâre a CCR a stabilit că probele obținute cu tehnologia SRI trebuie excluse din dosarele penale.
În martie 2019, Curtea a analizat protocoalele de colaborare între parchete și SRI în perioada 2009-2016, concluzionând că probele colectate de ofițerii SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau anulate dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
O decizie din 2020 a CCR a afirmat că interceptările telefonice sunt constitutionale dacă furnizează garanții pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului.