Nicușor Dan. Imagine: Raa/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
Ultimele declarații ale șefului statului, rostite în cadrul conferinței de presă de luni la Cotroceni, au stârnit critici referitoare la alinierea acestora cu valorile și discursul extremist din România.
„Călin Georgescu, Potra și ceilalți nu au apărut din senin”, afirmă istoricul Emanuel Grec, doctorand în istorie la Universitatea din Heidelberg, într-un interviu publicat recent.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan au fost contextul unor discuții aprinse. Luni, la Cotroceni, el a exprimat îngrijorarea că legislația privind interzicerea organizațiilor cu caracter fascist sau legionar este prea vagă. Ca argument, a dat exemplul unei asociații din Făgăraș care promovează rezistența anticomunistă, incluzând membri ai mișcării legionare.
„Întrebarea este: această asociație are sau nu caracter legionar? Legea nu precizează. Ea prevede închisoare pentru constituirea unor organizații cu caracter legionar. Nu sunt de acord că ar trebui să fie așa. Consider legitim să existe o asociație care promovează rezistența anticomunistă. Legea trebuie formulată mult mai clar”, a declarat Nicușor Dan.
Istoricul Emanuel Grec consideră declarațiile președintelui preocupante.
„El sugerează că simbolurile extremist ar trebui analizate luând în considerare contextul (precum au făcut AUR, POT și alte grupuri care au contestat legea), incalcand libertatile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare. Această abordare, venită din partea președintelui, riscă să relativizeze fascismul și legionarismul din România.” , a mai declarat istoricul într-un interviu recent.
Grec susține că nu e necesară o definire exhaustivă a noțiunilor de „legionar” sau „fascist” în lege, problema esențială fiind aplicarea corectă a acesteia.
„Activitatea președintelui se aliniază cu discursul extremist”
„Există exemple concrete, documentate de diverse instituții, de manifestări publice cu caracter legionar sau antisemit, ignorate în trecut. Problemele evidențiate în cazul Călin Georgescu, Potra și alții nu sunt noi, existând dinainte de 2002 și ulterior. Președintele pare să exagereze în dorința de clarificare, mai degrabă decât să caute clarificarea legii; lucrurile sugerează motive istorice subiacente și o alinierre, intenționată sau nu, cu valorile și discursul extremist din țară”, conchide istoricul.
Legea ce prevede pedepse mai aspre pentru fascism, contestată de Nicușor Dan la Curtea Constituțională
Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea care prevede pedepse mai severe pentru acțiuni precum fascism, legionarism, rasism și xenofobie. Această lege a mai fost contestată anterior fără succes de AUR, POT și alte grupuri.
În sesizarea sa către CCR, președintele a subliniat lipsa de claritate a legii în definirea noțiunilor de „legionar” și „fascist”, care permite interpretări arbitrare și abuzuri. Argumentele includ îngrijorarea cu privire la posibilele restricții asupra libertății de exprimare, a dreptului la informare și a accesului la cultură.
Deputatul Silviu Vexler, inițiator al legii, a reacționat prin restituirea distincției acordate președintelui. Mulți istorici și cercetători au considerat acțiunea lui Nicușor Dan surprinzătoare.