Comisiile de Cultură din Parlament au audiat marți Adriana Săftoiu, candidată propusă de PNL pentru poziția de președinte-director general al TVR, și pe Robert Schwartz, propus de USR pentru conducerea Radioului Public. Amândoi au obținut avize favorabile.
Adriana Săftoiu și Robert Schwartz au fost nominalizați în primele ședințe ale Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune.
10 membri ai Consiliului de Administrație au votat pentru Săftoiu, iar 3 s-au abținut. Robert Schwartz a fost recomandat cu majoritate de voturi.
Astăzi, cei doi au fost audiați de comisiile speciale reunite de cultură, de la Camera Deputaților și Senat. Mâine, urmează ca Adriana Săftoiu și Robert Schwartz să fie supuși votului în plenul celor două Camere. Votul va fi secret, prin ridicare de mână sau buletin de vot.
Desfășurarea audierilor în comisii
Candidații pentru conducerea TVR și Radioului Public au avut la dispoziție cinci minute pentru prezentare, urmate de întrebări din partea reprezentanților partidelor politice. Cu toate acestea, PSD, PNL și USR nu au adresat nicio întrebare.
Adriana Săftoiu a precizat că nu poate clarifica în prezent situația TVR, menționând că are informații din surse neoficiale sau discuții nepublice. Ea a propus amânarea dezbaterii pentru o etapă ulterioară, după o mai bună înțelegere a contextului.
„TVR este percepută momentan ca o instituție bugetară, nu ca o organizație media. Trebuie să schimbăm această opinie”, a afirmat Săftoiu. Ea a menționat și că audiențele TVR sunt foarte mici, observând că anumite canale înregistrează rating zero.
„Menirea TVR nu este să atingă cifre de audiență, ci să fie un serviciu public pentru informare. Legea nu impune cifre maxime, dar nici să obținem audiențe nule. Trebuie să găsim soluții de respectare a legii, fără a compromite calitatea”, a adăugat ea.
Reprezentanții AUR au acuzat că la nivel regional, TVR nu respectă cotele de audiție, în special în Timiș și Craiova, întrebând cum va reflecta interesul public fără partizanat politic.
„Nu pot confirma în totalitate aceste afirmații, dar voi monitoriza strict respectarea cotelor electorale. Cred că televiziunea trebuie să reprezinte voința cetățenilor, în procente”, a răspuns Săftoiu.
După jumătate de oră de dezbateri, Mihail Neamțu, președintele comisiei de cultură de la Camera Deputaților, și-a exprimat surprinderea că PSD și PNL nu au avut întrebări.
Adriana Săftoiu a obținut aviz favorabil din partea comisiilor reunite, cu 20 de voturi „pentru”, o abținere și șase voturi „împotrivă”.
Robert Schwartz a prezentat că Radioul Public are rate de audiență solide.
„Radioul Public reprezintă o instituție de interes strategic, și vom realiza pași stabili pentru o prezență vizibilă. Ne dorim să producem și să distribuim conținut de calitate, fiind un post de interes public”, a specificat Schwartz.
El a amintit că în 2028, Radioul Public va împlini 100 de ani.
Schwartz a propus politici pe termen lung, dezvoltarea de producții multimedia, adaptarea pentru atragerea unui public mai tânăr, reducerea birocrației, introducerea unei divizii de verificare a faptelor și implementarea unui sistem modern de evaluare a performanței:
„Trebuie să fim relevanți pentru toate generațiile, prin digitalizare”.
Referitor la o divizie de fact-checking, Schwartz a precizat că aceasta va fi formată din jurnaliști specializați și „specialiști mai tineri, capabili să caute informații verificabile online”.
Nici PSD, PNL și USR nu au adresat întrebări. În schimb, senatorul AUR Titi Stoica a întrebat despre mărimea echipei pe care a condus-o la Deutsche Welle.
„Am coordonat un departament cu 60 de angajați. În poziția de vice-director pentru Europa, am avut sub comandă 450 de persoane. Sunt pregătit să demonstrate că pot să reușesc această misiune”, a răspuns Schwartz.
A fost întrebat, de asemenea, despre mandatul primit din partea USR, partidul care a propus candidatura sa. El a declarat că nu are niciun mandat politic și că nu ar fi acceptat dacă ar fi existat unul.
A obtinut un aviz favorabil, cu 19 voturi „pentru” și 8 împotrivă.
Profilul Adrianei Săftoiu
Adriana Săftoiu are o carieră în jurnalism și a fost purtătoare de cuvânt a președintelui Traian Băsescu în primul mandat. A fost și deputată timp de opt ani.
În 2012, alegând să renunțe, a spus: „Refuz mandatul și nu vreau să amăgesc sau să păcălesc publicul”.
A motivat că eșecurile din activitatea parlamentară se datorează lipsei de sprijin și de influență, menționând că a încercat să modifice legea manualelor școlare, însă proiectul a rămas nepromovat ore întregi.
„Mentenanța acestei mentalități blocante în Parlament face ca totul să fie dificil, iar opoziția să fie criticată fără motiv”, a adăugat ea.
Ca jurnalist, Săftoiu a lucrat la Rompres și Mediafax între 1993 și 1998, apoi a fost purtătoare de cuvânt a Guvernului în 2000-2001, sub conducerea prim-ministrului Radu Vasile. În același interval, a fost director de cabinet la Ministerul Transporturilor, condus de Traian Băsescu.
Din 2001 până în 2004, a fost responsabilă de comunicarea Partidului Democrat, iar între 2004 și 2007 a devenit purtătoare de cuvânt a președintelui Băsescu. În perioada 2012-2016, a activat ca formator în comunicare politică și instituțională.
Profilul lui Robert Schwartz
Cu o experiență de peste 30 de ani la Deutsche Welle, a condus redacția în limba română în perioada 2000-2020. În 2012, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor pentru contribuția la relațiile româno-germane.
Originar din Sibiu, născut în 1956, a absolvit Germanistica la Universitatea din București cu nota maximă și a colaborat încă din studenție cu redacțiile germane ale Radioteleviziunii Naționale din România. A predat ca profesor și, din 1990, a fost primul director ales al Liceului German din București post-revoluție.
Stabilit în Germania din 1991, a integrat Deutsche Welle în 1992, ocupând diverse poziții, culminând cu conducerea departamentului pentru limba română. Între 2020 și 2023, a coordonat proiectul DW „Sinti și romi în Europa”. După pensionare, continuă activitatea ca jurnalist independent.
Este membru al mai multor organizații culturale și academice, fiind ales în 2023 președinte al Societății Germano-Române din Berlin.