Noul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, numit în această poziție de către Parlament în noiembrie, la propunerea PSD, a susținut miercuri prima conferință de presă din mandat. El a oferit un bilanț al anilor electorali 2024-2025 și a exprimat intenția de a propune Parlamentului mai multe amendamente legislative, având în vedere identificarea unor probleme în diverse „domenii tematice”. Țuțuianu a menționat și că AEP va suferi o reorganizare, ceea ce va implica și reducerea unor posturi.
Președintele AEP a explicat că de la numirea sa a constituit mai multe grupuri de lucru: unul pentru elaborarea unei legi de organizare și funcționare a AEP, unul pentru stabilirea noii structuri organizatorice a instituției și altul pentru finanțarea partidelor politice. Urmează să fie înființat și un grup de lucru pentru dezvoltarea unui „cod electoral”, a precizat Țuțuianu.
„În prezent, nu dispunem de o lege-cadru. O parte dintre atribuțiile AEP-ului sunt reglementate în legea din 2015, referitoare la alegerea Senatului și Camerei Deputaților. Alte atribuții sunt prevăzute în Legea finanțării partidelor politice și multe alte responsabilități ale AEP sunt gestionate prin diverse ordonanțe cu ocazia organizării fiecărui tip de scrutin. Este necesară o lege organică, generală, care să definească mai clar atribuțiile Autorității Electorale Permanente și să conferă instituției o autoritate completă în organizarea alegerilor”, a declarat Adrian Țuțuianu, miercuri, într-o conferință de presă.
Întrebat de reporterul HotNews dacă grupul de lucru pentru elaborarea unui proiect de lege privind finanțarea partidelor va lua în considerare și reducerea subvențiilor, Țuțuianu a evitat un răspuns concret, menționând că sumele provenite din subvenții sunt stabilite de către Parlament, nu de AEP.
Țuțuianu afirmă că AEP va realiza economii de 10% la cheltuielile de personal
Adrian Țuțuianu a declarat că, în contextul în care proiectul pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică locală și centrală este în dezbatere publică, aceste reduceri se vor aplica și la AEP, indiferent de adoptarea sau nu a proiectului de lege. El a susținut că economiile vor fi de aproximativ patru milioane de lei și a exprimat acordul cu premierul Ilie Bolojan referitor la această măsură.
„Aceasta va duce la o scădere a costurilor cu circa patru milioane de lei. Mai precizez că, indiferent dacă această lege va fi adoptată, instituția se va reorganiza, pentru a optimiza resursele”, a afirmat Adrian Țuțuianu.
De asemenea, el a anunțat că reorganizări teritoriale vor avea loc în cadrul AEP.
„Este nepractic să păstrăm direcții teritoriale. Cred că putem organiza activitatea la nivel de birou sau de serviciu, în funcție de anumite criterii, cum ar fi numărul de secții de vot, numărul alegătorilor înregistrate în lista electorală permanentă și dimensiunea județului. De exemplu, gestionarea procesului electoral în București, cu 1.200 de secții, diferă de gestionarea în zonele rurale din Suceava, unde distanța până la o localitate poate fi de circa 200 km. Astfel, vom analiza și vom restructura structura teritorială”, a explicat șeful AEP.
La nivel central, AEP va realiza o reorganizare internă conform lui Țuțuianu. Întrebat de HotNews despre numărul de angajați care urmează să fie disponibilizați, președintele AEP a menționat că analiza este în curs, iar termenul pentru finalizarea reorganizării este luna mai.
Probleme identificate de Adrian Țuțuianu la AEP
În cadrul conferinței de miercuri, Adrian Țuțuianu a menționat că a descoperit „10 domenii tematice cu deficiențe” pentru care intenționează să propună modificări legislative către Parlament:
- Cadru legislativ general: legislația este fragmentată, instabilă și dificil de aplicat consecvent;
- Reglementări privind candidaturile: candidaturile independente sunt insuficient reglementate;
- Evidențe electorale: autoritățile locale și uneori direcțiile de evidență a persoanelor întârzie emiterea unor documente, fapt care duce la actualizarea dificilă a registrului electoral. În acesta figurează încă 14.000 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani;
- Structura administrativă electorală: organismele electorale, regulile de constituire și atribuțiile acestora variază în funcție de tipul alegerilor. Este nevoie de un standard unitar;
- Proceduri de vot: orarul, zilele de vot, listele electorale și metodele de votare diferă, necesitând reguli clare și unitare;
- Campania electorală: publicitatea politică în afara perioadei de campanie nu este suficient reglementată, iar perioada de liniște în mediul online este dificil de aplicat;
- Logistică electorală: achiziția materialelor, avizarea buletinelor și organizarea logistică sunt reglementate diferențiat;
- Centralizarea rezultatelor: se impune standardizarea proceselor verbale și accelerarea sistemului de centralizare a rezultatelor;
- Contravenții: sancțiunile pentru anumite încălcări sunt plafonate din cauza încetării activității anumitor organe;
- Norme contradictorii: este necesară clarificarea atribuțiilor birourilor electorale județene și abrogarea normelor redundante.
Întrebat despre calendarul propunerilor legislative, Adrian Țuțuianu a afirmat că va prioritiza regulamentul de organizare și funcționare al AEP, urmat de initiativele de modificare legislativă pentru problemele identificate. Aceasta va avea loc în perioada aprilie-iunie.
Numărul persoanelor cu vârste între 90 și 99 de ani în Registrul Electoral se apropie de 134.000
„În Registrul Electoral, persoane între 80 și 89 de ani sunt circa 734.195, deși numărul fluctuează zilnic, fiind persoane decedate sau tăiate din evidență. Peste 90 de ani, sunt înregistrate 133.995 de persoane, însă mulți dintre aceștia ar putea fi decedați, fără documente care să justifice această situație, precum actele de stare civilă sau deces.”, a declarat președintele AEP.
El a subliniat că peste 14.000 de persoane din această categorie au vârsta de peste 100 de ani, iar mulți dintre ei sunt decedați, dar nu au fost încă radiate din evidențele electorale din cauza lipsei documentelor justificative.
„S-a înregistrat un caz izolant în care o persoană a încercat să voteze folosind cartea de identitate a unui individ de 126 de ani, însă acesta a fost cauzat de o eroare, dat fiind că buletinul nu fusese predat autorităților după deces”, a explicat oficialul AEP.
Costurile ultimelor votări: peste 300 de milioane de euro pentru alegerile prezidențiale
Adrian Țuțuianu a prezentat costurile estimate pentru scrutinurile organizate în 2024 și 2025:
„Costul alegerilor locale, parlamentare și pentru Parlamentul European în 2024-2025 a fost de aproximativ 250 de milioane de euro, iar pentru alegerile prezidențiale din 2024 și 2025 s-au cheltuit peste 147 milioane și respectiv 161 milioane de euro. Costurile pentru alegerile europarlamentare au fost în medie de 26 euro per alegător în țară și 45 euro în străinătate, în timp ce pentru alegerile prezidențiale din 2025 acestea sunt de 14 euro în țară și 20 euro în străinătate. Costurile pentru imprimarea buletinelor de vot sunt, respectiv, de 1.900.000 euro (2025) și 1.794.000 euro (2024). Pentru tipărirea materialelor de vot s-au cheltuit aproximativ 330.000 euro la alegerile prezidențiale și peste două milioane euro la alegerile locale și europarlamentare.”