Urs cu pui primiind o bucată de pâine de la un trecător pe Transfăgărășan, 22 iulie 2024. Fotografie de George Călin / Inquam Photos
Analizele genetice pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România variază, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 exemplare, anunță Ministerul Mediului vineri. „Harta țării va fi împărțită în zone cu diferit nivel de risc, astfel încât situațiile de conflict între oameni și urși vor fi gestionate mai rapid și eficient”, a explicat ministrul mediului, Diana Buzoianu, într-o conferință la Brașov.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a participat vineri, la Brașov, la prezentarea rezultatelor finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov.
„Studiul evidențiază că avem cea mai mare diversitate de urși la nivel european. Astăzi vor fi prezentate zonele cu risc, de la cele de protecție strictă la cele cu intervenție urgentă, unde acțiunile trebuie să fie implementate imediat. Fiecare zonă are un set de măsuri recomandate pentru a gestiona interacțiunea dintre urși și oameni”, a afirmat Diana Buzoianu.
Ministra a subliniat importanța păstrării unui echilibru între protejarea speciilor și siguranța populației.
Peste 800 de specialiști au fost implicați în teren pentru colectarea și analiza a 24.000 de probe genetice, a precizat oficialul.
Supravegherea genetică a populației de urs brun vizează determinarea periodică a numărului de exemplare, evaluarea diversității genetice, a structurii populaționale și a potențialului evolutiv al speciei, precum și implementarea unui plan pe termen lung de monitorizare genetică, utilizând metodologii standardizate și reproductibile.
Din aceste date a fost realizată, pentru prima dată, zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument vital pentru aplicarea unor măsuri diferențiate. Zonarea divizează teritoriul în patru categorii: zone prioritare pentru conservare, zone de gestionare a conflictelor (cu risc ridicat), zone de gestionare durabilă și zone marginale.
Clasificarea se bazează pe o analiză complexă care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor provocate de urși.
Proiectul include, de asemenea, măsuri concrete pentru prevenirea conflictelor om-urs, precum instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale.
Monitorizarea independentă indică faptul că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac, mai ales când sunt întreținute corespunzător, autoritățile având în vedere extinderea finanțării pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc ridicat.
Proiectul este susținut financiar din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul de Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei.
Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ca lider, în colaborare cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Brașov, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Modalități de sancționare pentru hrănirea urșilor pe Transfăgărășan
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat anterior intenția de a colabora cu Ministerul Afacerilor Interne pentru implementarea unui sistem video continuu în zonele cu risc, precum Transfăgărășan, pentru a monitoriza și sancționa automat persoanele care hrănesc urșii în sălbăticie, pe baza înregistrărilor video.
Guvernul a aprobat în data de 6 noiembrie o ordonanță de urgență care stabilește noi reguli pentru vânătoarea ursilor care invadează localitățile și pun în pericol siguranța cetățenilor, precum și sancțiuni cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei pentru cei care hrănesc urșii în libertate, o practică periculoasă și din ce în ce mai frecventă în zonele turistice.