România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, fiind necesară ajustarea programului pentru a se adapta la această schimbare. Aceasta va implica pierderea unei ore de somn, în timp ce beneficiile anunțate includ seri mai luminoase și posibilitatea de a petrece mai mult timp în aer liber.
Effecetele schimbării orei asupra sănătății și siguranței
Experți precum John O’Neill, specialist în ritmuri celulare la Laboratorul de Biologie Moleculară din Cambridge, avertizează asupra riscurilor asociate cu această trecere. Acesta susține că modificarea bruscă a programului poate perturba ritmul natural al organismului, cunoscut ca „ceas biologic”. Astfel, ar putea crește riscul de probleme cardiovasculare, precum infarct sau accident vascular cerebral, mai ales pentru persoanele în vârstă sau vulnerabile.
Numărul accidentelor rutiere în zilele imediat următoare schimbării orei înregistrează o creștere semnificativă. Unele studii indică o agravare de aproximativ 6% a accidentelor fatale după trecerea la ora de vară. Pierderea unei ore de somn este identificată ca principal factor în această creștere, iar oboseala resimțită afectează și capacitatea de concentrare.
Specialistul menționat a declarat pentru Daily Mail că schimbarea orei „nu aduce beneficii semnificative în zilele noastre și expune oamenii unor riscuri mici, dar semnificative”. El a evidențiat, de asemenea, faptul că frecvent apar atacuri de cord și accidente cerebrale în perioada după ajustare, precum și un impuls al accidentelor rutiere.
Pe lângă aspectele fizice, există și efecte negative asupra stării mentale, cum ar fi dificultăți de concentrare, iritabilitate și scăderea productivității în zilele următoare schimbării programului.
Contextul actual și viitorul schimbării orei
Deși studiile alertează cu privire la riscurile sănătății și siguranței, schimbarea orei de vară continuă să fie justificată prin beneficii precum reducerea consumului de energie, extinderea timpului petrecut în aer liber și stimularea economiei în domenii precum turismul și comerțul.
Cu toate acestea, în actualul context, eficiența economisirii energiei a fost contestată de numeroși experți și cercetări. În plus, sondajele recente arată o opinie tot mai favorabilă eliminării acestei practici, mulți oameni considerând că avantajele nu mai justifică riscurile pentru sănătate.
În ciuda criticilor, cadrul legislativ nu a suferit modificări și schimbarea orei are încă loc în mod standard la finalul lunii martie. Astfel, populația trebuie să fie pregătită pentru o noapte mai scurtă, adaptându-și treptat rutina zilnică pentru a minimaliza impactul negativ.
Pierderile temporare de somn și modificările programului alimentar și de somn pot influența starea generală de bine a românilor, însă până în prezent, această practică rămâne în vigoare.