Libanul se confruntă cu o penurie acută de materiale medicale, pe fondul intensificării bombardamentelor și al numărului crescut de victime, avertizează Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În aceste condiții, stocurile pentru tratamentul răniților și pentru bolile cronice sunt pe cale să se epuizeze, punând în pericol accesul la servicii medicale esențiale.
Provizii limitate pentru tratarea traumelor
OMS a explicat că kiturile de urgență distribuite în Liban includ bandaje, antibiotice și anestezice pentru pacienții răniți. Reprezentantul OMS în Liban, doctorul Abdinasir Abubakar, a declarat pentru Reuters că unele provizii pentru gestionarea traumatismelor sunt deja insuficiente și că, dacă situația nu se îmbunătățește, acestea se pot epuiza în câteva zile.
Potrivit oficialului, numărul mare de victime, în special civili, a consumat într-o singură zi eliberările pentru un tratament care ar fi fost suficient pentru trei săptămâni. Acestea au fost consumate rapid, din cauza creșterii dramatice a numărului de răniți.
Impactul conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare
Criza proviziilor a fost amplificată de perturbarea lanțurilor de aprovizionare procesate de războiul din Golf. OMS avertizează că medicamente pentru tratamentul bolilor cronice, precum insulina pentru diabetici, riscă să lipsească în câteva săptămâni. Costurile de transport și logistica au crescut de trei ori, iar fondurile ONG-urilor și instituțiilor medicale sunt deja limitate.
Reprezentantul OMS a afirmat că organizația, în colaborare cu Ministerul libanez al Sănătății, a planificat transferul proviziilor între spitale pentru a evita golirea totală a stocurilor. Totuși, a subliniat că sistemul sanitar libanez funcționează la limitele capacității sale.
Situația umanitară și efectele conflictului
De la începutul conflictului, pe 2 martie, peste un milion de libanezi au fost nevoiți să se mute în interiorul țării. Această deplasare este rezultatul atacurilor din partea forțelor americano-israeliene asupra Iranului, care au avut ca efect o creștere a presiunii asupra infrastructurii și serviciilor publice.
Reprezentanții OMS au semnalat că, dacă numărul victimelor continuă să crească și dacă proviziile nu se vor putea reface rapid, sistemul de sănătate va fi supraîncărcat și va putea să nu mai poată face față nevoilor cetățenilor.
**În contextul rezolvării crizei, responsabilitatea rămâne în fața autorităților și organizațiilor internaționale, care se străduiesc să gestioneze resursele limitate pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale.**