„Lumea se confruntă cu o criză globală în domeniul finanțării sănătății, care necesită acțiuni coordonate și rapide”, a avertizat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o reuniune a statelor membre ale Uniunii Africane desfășurată la Geneva.
Organizația Mondială a Sănătății a emis luni o serie de recomandări pentru a combate efectele imediate și pe termen lung ale reducerilor semnificative ale sprijinului internațional, care au afectat grav serviciile esențiale de sănătate în numeroase regiuni.
În perioada președinției lui Donald Trump, Statele Unite, tradițional cel mai mare donator mondial, și-au redus drastic asistența externă, generând consecințe devastatoare la nivel global, în timp ce alți donatori importanți și-au diminuat, de asemenea, cheltuielile.
OMS a indicat că ajutorul internațional pentru sănătate este preconizat să scadă cu peste 30% până în 2025 comparativ cu 2023, iar datele din martie arată perturbări imediate în serviciile de sănătate în aproximativ 70% dintre țările cu venituri mici și medii.
„Aceste reduceri semnificative ale bugetului afectează deja grav sistemele și serviciile de sănătate. O treime dintre țări raportează actualmente penurii severe de medicamente esențiale și programe de sănătate”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Potrivit acestuia, pandemia de COVID-19 a creat deja „datorii extrem de adânci și un spațiu fiscal din ce în ce mai restrâns, accentuând decenii de subinvestiții chronic în sistemele de sănătate din bugetele naționale”.
Criza actuală, a adăugat el, reprezintă însă „o oportunitate: de a încheia era dependenței de asistența internațională și de a iniția o nouă eră a suveranității, autonomiei și solidarității”.
Potrivit lui Peter Sands, directorul Fondului Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, această abordare devine „cu atât mai relevantă pe măsură ce statele africane își accelerează progresul spre autonomie”.
În noile sale recomandări, OMS a îndemnat țările vizate să investească mai mult în sistemele de sănătate și să prioritizeze cele mai vulnerabile populații.
De asemenea, a solicitat menținerea bugetelor pentru sănătate și în perioade de restricții financiare, precum și utilizarea evaluărilor pentru a defini prioritățile serviciilor și produselor cu cel mai mare impact asupra sănătății pe fiecare euro cheltuit.
În Africa, unde sistemele de sănătate sunt deosebit de sensibile și afectate de reducerea sprijinului, mai multe țări își intensifică deja eforturile pentru a crește alocările financiare pentru sănătate, reducând astfel dependența de ajutorul extern.
De exemplu, Nigeria a majorat bugetul pentru sănătate cu 200 de milioane de dolari în acest an pentru a compensa reducerea asistenței, iar Ghana a crescut plafonul taxei indirecte aplicate agenției naționale de asigurări de sănătate, sporindu-și astfel alocarea cu 60%.
„Creșterea investițiilor în domeniul sănătății nu reprezintă o cheltuială, ci o investiție extrem de profitabilă”, a declarat Amma Twum-Amoah, comisarul pentru sănătate al Uniunii Africane din Ghana.
Sursa foto: Wikipedia