O treime din specialiștii români lucrează în sectorul public. Aceasta este o problemă majoră pentru economia națională, afirmă dr. Cătălin Ghinăraru, profesor la Universitatea București și membru al AUR. Piața muncii este dezechilibrată, cu un număr excesiv de absolvenți universitari angajați în administrație și prea puține oportunități pentru specialiștii supracalificați în mediul privat.
Cătălin Ghinăraru, un expert în piața muncii, este consultat frecvent de instituțiile UE și a fost secretar științific la Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale. În prezent, el este profesor la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității București și membru al AUR. El a fost și pe lista partidului pentru funcția de Ministru al Muncii.
Economistul subliniază că economia nu generează suficiente locuri de muncă pentru specialiști, acestea fiind concentrate în sectorul public. „Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare activează în sectorul public”, explică el. Această concentrare explică multe dintre problemele structurale ale pieței muncii și generează frustrare.
„În ultimii ani, am avut numeroase locuri de muncă vacante, însă trebuie să analizăm natura acestora și unde lucrează angajații veniți din străinătate. Sunt des întâlnite în domenii cum ar fi construcții, servicii de curățenie sau în domeniul livrărilor. Concluzia este clară: un specialist supracalificat nu are adesea unde să-și găsească un loc de muncă potrivit calificării.”, declară Ghinăraru.
„Există numeroase posturi vacante, însă acestea necesită calificări înalte, iar cu cât nivelul de calificare este mai ridicat, cu atât este mai greu să se găsească un loc de muncă. De asemenea, la o vârstă mai înaintată, apare și problema salariilor așteptate și a oportunităților. Situația este destul de complexă și nu este diferită substanțial nici în alte piețe ale muncii.”
„Această tendință este accentuată de concentrarea către funcții publice. În studiile mele anterioare, am observat că aproximativ 28% din forța de muncă cu studii superioare era concentrată în sectorul public”.
Analiza măsurilor de austeritate ale Guvernului din perspectiva economistului.
L-am întrebat pe Cătălin Ghinăraru cum evaluează măsurile de austeritate ale Guvernului. „Nu trebuie să exagerăm importanța deficitului bugetar”, a declarat el.
Ca și multe alte state europene, România operează economic în conformitate cu tratatele europene, precum Tratatul de la Maastricht. Aceste reglementări au fost însă elaborate în contextul unor economii diferite.
Deficitul bugetar: o problemă de responsabilitate economică
„Deficitul excesiv se raportează la o țintă nominală fixată cu mult timp în urmă, când economiile europene aveau alte nevoi. Asta nu înseamnă că putem tolera comportamente fiscale iresponsabile.”, precizează Ghinăraru.
Economistul subliniază necesitatea unor corecții, dar și a unei diversificări a surselor de venit ale statului. Tăierile bugetare, chiar necesare, trebuie să fie însoțite de o strategie de diversificare a surselor de venituri.
„Corecțiile se fac adesea în sectorul salarial al funcționarilor publici sau prin TVA. Aceste măsuri pot reduce cererea agregată. Însă, atâta timp cât structura economică rămâne deficitară, alte soluții nu sunt foarte eficiente. Este nevoie de o modificare a structurii economiei românești și de o orientare către sectoare cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi tehnologiile moderne”.
Cheltuielile cresc, în timp ce veniturile statului rămân dependente de TVA și impozite pe muncă, iar resursele naturale nu sunt valorificate optim.
„Contribuția bugetului la exploatarea resurselor naturale este nesemnificativă.”
Lecția Poloniei și o reformă amânată
Polonia a reușit să evite recesiunea în 2009, printr-o reformă promptă. România a optat pentru o abordare graduală, amânată de ciclurile electorale.
Acest lucru a dus la o piață a muncii dezechilibrată, cu un număr excesiv de absolvenți de studii superioare în sectorul public și o cerere scăzută pe piața muncii private pentru profesioniști supracalificați, după părerea lui Cătălin Ghinăraru.
Șansa ratată a fondurilor europene
România a intrat în UE cu speranțe mari, însă nu a știut să valorifice la maximum fondurile europene. Proiecte redundante, lipsă de consolidare și costuri administrative excesive sunt doar câteva dintre aspecte care frânează dezvoltarea. „Utilizarea inteligentă a fondurilor europene este un factor cheie pentru stimularea reformelor structurale și a investițiilor cu impact real.”, completează expertul.
Soluții pentru viitor
Ghinăraru propune următoarele direcții:
- Mutarea centrului de greutate al fiscalității de pe muncă și TVA spre resurse naturale.
- Reformarea sistemului salarial public.
- Utilizarea inteligentă a fondurilor europene.
Incluziune socială vs. Inițiativă individuală.
Modelul danez, cu taxe mari și servicii sociale extinse, este adesea dat ca exemplu. Totuși, România nu este pregătită deocamdată pentru o asemenea abordare.
Fără încredere în instituții și o dezbatere reală despre priorități, România riscă să rămână blocată între trecut și viitor. Este important ca românii să își asume responsabilitatea și să valorifice resursele și oportunitățile existente. România are nevoie de viziune și voință pentru a ieși din „cercul vicios al crizelor repetate”.