Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a afirmat joi la Sebeș că este necesară ajustarea pragului în cadrul criteriului demografic pentru stabilirea rangului orașelor și municipiilor, o analiză indicând faptul că în prezent există 205 unități administrativ-teritoriale care nu îndeplinesc acest standard, conform datelor raportate de Agerpres.
Întrebat în cadrul unei conferințe de presă dacă urmează o reclasificare a localităților care nu mai corespund unui anumit număr de locuitori pentru statutul de oraș sau municipiu, Cseke Attila a precizat că a fost realizată o analiză „strict profesională” la nivelul ministerului privind rangul unităților administrativ-teritoriale din România, menționând că „niciun alt criteriu nu a fost luat în considerare”.
El a explicat că în Legea 351 – Planul de amenajare a teritoriului național, sunt stabilite anumite condiții pe care trebuie să le întrunească un oraș, o comună sau un municipiu.
„Analizând aceste condiții și datele recensământului populației, putem observa următoarele: din 103 municipii, 57 nu îndeplinesc standardul demografic, care în prezent este de 40.000 de rezidenți pentru un municipiu. La orașe, din totalul de 216, 146 nu respectă această limită de 10.000 de locuitori. De asemenea, avem 45 de comune cu un număr de locuitori peste 10.000, ceea ce le-ar permite să obțină statutul de oraș. Dintre acestea, două comunicații depășesc 40.000 de locuitori, respectiv Florești și Chiajna, și ar trebui să primească statutul de municipiu. În plus, trei orașe — Bragadiru, Voluntari și Popești Leordeni, din zona metropolitană a Bucureștiului, fiind astăzi orașe, dar având peste 40.000 de rezidenți, ar trebui să fie reevaluate pentru a obține statutul de municipiu, bazându-se exclusiv pe acest criteriu demografic”, a clarificat ministrul.
Cseke Attila a adăugat că această analiză va avea continuare.
„Dacă analizăm ultimele 24 sau 25 de ani în privința acestor criterii, se observă că abordarea în ceea ce privește planificarea teritorială națională nu a fost consecventă. Din punct de vedere legislativ, da, însă trebuie menționat că în 2001, când aceste condiții au fost stabilite pentru prima dată, nu existau criterion la fel de stricte. La acel moment, aveam 13 orașe și 13 municipii care nu respectau standardele de atunci, care erau de 5.000 de locuitori pentru orașe și de 25.000 pentru municipii”, a explicat oficialul.
Modificări ale criteriilor de aproape două decenii
În 2007, normele au fost ajustate, pragurile fiind majorate la 10.000 și 40.000 de locuitori, aceste standarde fiind valabile și în prezent.
„Pentru evoluția din 2001 până acum, se poate observa că în 2001 eram 26 de unități administrativ-teritoriale care nu îndeplineau standardele demografice, în timp ce în prezent suntem 205 orașe și municipii care nu respectă această condiție, iar în același timp, 48 de comune ar trebui promovate la statutul de oraș. Analiza este în desfășurare și va continua, pentru că criteriile de stabilire a rangului localităților nu se limitează la cele demografice. La finalizarea evaluărilor pentru celelalte condiții, se va decide în coaliție asupra pașilor următori pentru această tematică”, a menționat ministrul.
El a afirmat că, din punctul său de vedere, în prezent este necesară reducerea pragului pentru criteriul demografic.
„Este clar că, față de începutul anilor 2000, perspectiva pentru 2025 este diferită, chiar dacă unele orașe au înregistrat creșteri demografice, nu reprezintă o tendință majoritară. Astfel, dacă luăm în calcul criteriile din 2001, cu 25.000 pentru municipii și 5.000 pentru orașe, acestea trebuie reevalutate, deoarece pragurile actuale de 40.000 și 10.000 sunt destul de restrictive”, a concluzionat Cseke Attila.
Imagine ilustrativă: Dreamstime.com