Aceste două regiuni din Ucraina, revendicate de Moscova (Doneţk şi Lugansk), precum și Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar fi „recunoscute de facto ca fiind rusești, inclusiv de Statele Unite”, conform unui proiect citat de Agerpres.
Biroul prezidențial de la Washington a subliniat că discuțiile sunt încă în desfășurare privind acest plan de pace, prezentat în timp ce armata ucraineană, cu resurse mai reduse numeric și mai puțin echipată, depune eforturi pentru a restricționa avansul rus pe front.
Conform planului în 28 de puncte, alte două regiuni din sud ar urma să fie divizate de-a lungul liniei actuale a frontului. Este vorba despre Herson și Zaporojie, unde un atac aerian rusesc a provocat joi seara cel puțin cinci victime și mai mulți răniți, conform echipelor de intervenție.
Potrivit acestor propuneri, forțele armate ucrainene s-ar retrage din zona controlată în regiunea Donețk, care ar deveni apoi o zonă tampon demilitarizată controlată de Rusia.
Dacă acest plan ar fi acceptat în forma prezentată, Kievul ar renunța la aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și ar include acest angajament în Constituția sa. În același timp, NATO ar exclude în statutul său orice viitoare aderare a Ucrainei.
Este vorba, de asemenea, despre o revendicare majoră a Rusiei.
Textul prevede că forțele armate ucrainene vor fi limitate la 600.000 de militari, NATO se va angaja să nu staționeze trupe în Ucraina, iar în Polonia vor fi amenajate baze pentru avioane de luptă europene.
Președintele Zelenski solicită o pace echitabilă
„Ucraina are nevoie de pace. (…) O pace justă, astfel încât condițiile să păstreze independența, suveranitatea și demnitatea poporului ucrainean„, a spus Volodimir Zelenski în discursul său zilnic difuzat online, după întâlnirea cu secretarul american al apărării, Daniel Driscoll.
El intenționează să discute „în zilele următoare” cu omologul său din Statele Unite, Donald Trump.
„Președintele (Donald Trump) sprijină acest plan. Este o soluție benefică atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, și considerăm că este acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat joi purtătoarea de cuvânt a Biroului Prezidențial, Karoline Leavitt.
Ea a evidențiat că Washingtonul a negociat atât cu reprezentanții ucraineni, cât și cu cei ruși, după ce din partea ucraineană s-au exprimat critici la adresa unui plan foarte apropiat de revendicările Kremlinului.
Un oficial american de rang înalt a declarat pentru AFP că Kievul a cerut modificarea unui punct din plan, care includea un „audit” al ajutorului primită și sancțiuni în caz de deturnare de fonduri, în contextul unui scandal major de corupție din Ucraina.
În versiunea consultată de AFP, această formulare a fost înlocuită cu promisiunea că „toate părțile implicate în conflict vor beneficia de o amnistie completă pentru acțiunile lor pe durata războiului”.
Planul american pentru un acord de pace prevede semnarea unui „pact de neagresiune” între Rusia, Ucraina și Europa.
Kievul ar fi „eligibil” pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Dacă Rusia va relua agresiunea asupra Ucrainei, va fi confruntată cu un răspuns militar coordonat și cu reaplicarea sancțiunilor internaționale.
Propunerea în 28 de puncte, conform AFP, include „garanții de securitate” pentru Ucraina, detaliile fiind neclare, un plan de reconstrucție și organizarea unor alegeri naționale în termen de 100 de zile.
Planul prevede, de asemenea, că eforturile de revitalizare economică conduse de Statele Unite vor fi susținute cu o sumă de 100 de miliarde de dolari provenită din activele rusești blocate.
Centrala nucleară din Zaporojie va fi repornită sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, cu 50% din energia produsă destinată Ucrainei și 50% Rusiei.
Punerea în aplicare a acestor 28 de puncte ar urma să fie monitorizată de un „consiliu pentru pace”, prezidat de Donald Trump.