Papa Leon al XIV-lea este considerat de Vatican un lider echilibrat, care dorește să consolideze unitatea Bisericii Catolice și să-i restabilească credibilitatea. Ambasadorul României la Sfântul Scaun, George Bologan, oferă detalii despre noul lider și despre relația dintre România și Vatican într-un interviu recent.
- Biserica Catolică a acordat sprijin României, în momente dificile, prin acțiuni discrete, cum ar fi furnizarea de ajutor medical la un spital din țară sau sprijin acordat refugiaților ucraineni.
Întrebare: Cum poate fi caracterizat noul papă, față de stilul predecesorului său?
George Bologan: Diferențele dintre „conservator” și „progresist” sunt percepute diferit în lumea laică, mai ales în cea politică. În Biserică, deciziile sunt mereu ghidate de învățăturile Evangheliei.
Istoria Bisericii prezintă diverse abordări și interpretări, aşa cum se observă în scrierile Sfântului Pavel. Chiar și astăzi, există diversite opinii în interiorul Bisericii, însă acestea rămân în limitele doctrinei creștine.
Papa Leon este perceput ca un lider moderat, iar acest tip de conduită este esențial pentru lumea contemporană, atât în interiorul Bisericii, cât și în societate, pentru promovarea colaborării. Este de aşteptat că Papa Leon va consolida unitatea în sânul Bisericii.
O altă intenție va fi de a continua reforma Curiei Romane, pentru o imagine mai credibilă a Bisericii. Papa Leon este o persoană discretă, serioasă, cu convingeri bine definite și o persoană pasionată de tenis, matematică și o persoană lingvist.
După două întâlniri, pot evidenția vitalitatea, smerenia și încrederea în misiunea asumată de Papa Leon al XIV-lea. Originile sale italiene, franceze, spaniole și americane, și misiunea în America de Sud, oferă papalității o dimensiune globală, reprezentând trei continente.
– Cum se imbină pregătirea științifică a Papei Leon cu rolul său clerical? Există și alți lideri la Vatican cu o formație similară?
– Întotdeauna au existat gânditori, teologi sau filosofi care au combinat știința și filosofia, literatură și teologie, matematică și spiritualitate. Noul președinte al Academiei pentru Viață de la Sfântul Scaun este un exemplu relevant: preot și totodată medic și chirurg.
Sunt multe exemple de persoane cu studii diverse care au ales o carieră religioasă, dornice să găsească sensul existenței.
Vizită papală în România?
– Președintele interimar al Senatului l-a invitat pe Papa Leon al XIV-lea în România. Ce posibilităţi există pentru o viitoare vizită la noi?
– Un papă, în calitate de episcop, are libertate în a-și vizita credincioșii din lume, la fel cum Patriarhul poate vizita comunități ortodoxe românești. Invitatia vine ca semn de respect din partea României catre un lider global. O vizită papală reprezintă o recunoaștere a importanței morale și religioase a acestuia.
Papa dintre variantele „profeției inteligenței artificiale”
– Predicțiile despre viitorul papă au fost exacte? Există o „tradiție” pentru astfel de speculații?
– Analizele politice sau ideologice nu sunt relevante în alegerea unui papă, așa cum lipsesc din filmul „Conclavul” importantele elemente de rugăciune. Este valabilă și o vorbă veche: „în conclav, cine intră papă, iese cardinal”.
Un studiu realizat de Universitatea din Milano, folosind algoritmi pentru studiul organizațiilor umane, a plasat numele lui Leon al XIV-lea printre principalii doi favoriți.
Angajamentele și provocările unui nou papă
– Ce provocări va întâmpina Papa Leon al XIV-lea în relația cu credincioșii?
– Se conturează o serie de provocări complexe, legate de contextul actual și necesitatea unei adaptări permanente pentru societatea din prezent. Un aspect important este reducerea progresivă a numărului de credincioși occidentali și creșterea indiferenței față de religie, în particular la generațiile tinere. Secularizarea și individualismul extrem sunt factorii principali.
Misiunea papală se conturează în a-și reafirma apropierea de oamenii de azi, fiind lider spiritual și un papă misionar. Exemplele de astfel de abordări sunt vizibile, cum ar fi intervențiile Papei in perioade de calamități.
Dialogul interreligios este o provocare. Întâlnirile cu alți lideri religioşi, cum ar fi cele cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, sunt gesturi cu valoare. Recenta declarație a Papei despre deschiderea pentru dialogul cu comunitatea ortodoxă, în vederea stabilirii unei date comune pentru Paști, demonstrează deschidere spre dialog.
Alte provocări constau în apărarea libertății religioase, amenințată în multe parti ale lumii și înțelegerea și abordarea noilor evoluții tehnice, inclusiv inteligenţa artificială.
Mărimea comunităţii catolice din România
– Există un număr important de catolici în România, comparativ cu celelalte ţări ortodoxe din Estul Europei?
– Importanţa comunității catolice românești este semnificativă, combinând dimensiunea cantitativă cu influenţa culturală și spirituală. Recensământul din 2021 arată o parte mare din populaţie care nu a declarat religie. Catolicii din România joacă un rol important de legătură între tradiţia creştinismului de Răsărit şi de Apus.
Influenţa nu este doar cantitativă, ci și calitativă, fiind o punte între culturile din zonă fiind o moștenire culturală bogată. În mod similar, în alte ţări, prezenţa catolică se leagă de minorităţi etnice, cu o influenţă mai redusă.
Comunitatea catolică, chiar dacă este minoritară, are o influenţă culturală substanţială.
Relaţia cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina
– Care este semnificația conversației telefonice dintre papă și Putin?
– Papa Leon s-a implicat constant în eforturile de pace, promovând dialogul. Comunicarea cu Putin a avut intenții specifice, cum ar fi apelul la pace în contextul războiului din Ucraina.
Diplomația vaticana are o abordare specifică, independentă de alianțe.
Asistența și solidaritatea în momente dificile
– Care a fost atitudinea Bisericii Catolice în pandemia de COVID-19 și în contextul refugiaților ucraineni?
– Biserica Catolică a ajutat în momente dificile, în perioade de pandemie și de criză a refugiaților. Acțiunile și donatii au fost semnificative, iar Biserica Catolică a oferit ajutor comunităților ortodoxe românești din țările catolice.
Sprijinul a fost continuu şi implicat a existat deschidere între credincioşii din cele două confesiuni.
Nunțiul Apostolic și rolul său diplomatic
– Care este importanța funcției de Decan al Corpului Diplomatic a Nunțiului Apostolic?
– Nunțiul Apostolic, în calitate de decan, reprezintă corpul diplomatic în relaţia cu autoritățile locale, fiind un semn de recunoaștere a diplomației Vaticanului de lungă durată.
Prezența românilor la Vatican
– Care este prezența românilor la Vatican?
– Vatican are o comunitate de români care lucrează în instituții sau structuri vaticanene, studenți sau cetățeni care își susțin contribuția.