Prinse între provocările demografice și necesitatea reducerii cheltuielilor fiscale, la care se adaugă o creștere economică moderată, autoritățile Uniunii Europene consideră esențială revizuirea sistemelor de pensii. Totuși, acestea se confruntă cu dificultăți în implementarea acestor reforme din cauza costurilor politice și a obstacolelor legislative.
Cu excepția Olandei, care a inițiat o reformă amplă, eforturile din majoritatea statelor europene au fost stagnate de instabilitatea politică, reacții partizane și parlamente fragmentate.
Reforma sistemului de pensii din Olanda
Olanda a implementat una dintre cele mai ample și complexe reforme ale sistemului de pensii din Europa. Legea recent adoptată, denumită Future Pensions Act, a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2023.
Modificări principale
Sistemul de pensii ocupaționale (Pilonul II) trece progresiv de la beneficii garantate la pensii bazate pe contribuții și performanța investițiilor. Aceasta implică faptul că fondurile de pensii nu mai promit o sumă fixă la final, ci fiecare participant va avea un cont individual de pensie unde se vor acumula contribuțiile și câștigurile din investiții.
Contribuțiile vor fi egale pentru toate vârstele, fără a mai crește odată cu înaintarea în vârstă.
Administrarea fondurilor se face colectiv, prin investirea banilor în comun, împărțirea riscurilor și menținerea de rezerve comune.
Transiția către noul sistem trebuie completată până la data de 1 ianuarie 2028.
Necesitatea reformei în Olanda
Vechea configurație promitea pensii stabile, însă aceste promisiuni deveneau dificil de respectat din cauza îmbătrânirii populației și a redresării mai slabe a randamentelor investițiilor.
Locuitorii Țărilor de Jos au o speranță de viață în creștere, raportul între salariați și pensionari scade, iar cheltuielile sociale se mențin la niveluri ridicate. Noua abordare face sistemul de pensii mai durabil, legând beneficiile de contribuțiile reale și performanța investițiilor.
Flexibilitatea și transparența sistemului sunt augmentate, fapt esențial pentru o piață a muncii mai mobilă.
Implicații pentru angajați și viitori pensionari
Persoanele pot vizualiza în timp real valoarea exactă a contului lor de pensie. Suma finală depinde de randamente și nu mai este garantată. Tinerii pot beneficia mai mult, deoarece fondurile sunt păstrate mai mult timp în investiții.
Fondurile pot adopta strategii investiționale diferite în funcție de vârsta participantului: mai riscante pentru tineri și mai prudente pentru cei aproape de pensionare.
În Franța, noul guvern condus de Sébastien Lecornu a fost nevoit să amâne creșterea vârstei de pensionare, la 62 de ani, față de cele mai scăzute niveluri din UE. Inițiative similare din alte state precum Germania, Spania și Italia au fost respinse sau suspendate, din cauza dificultăților politice și sociale.
Reforme ale pensiilor, impuse de condițiile pieței și contracte internaționale
Potrivit analistului Reuters, motivul principal pentru schimbări este presiunea exercitată de piețele financiare și creditorii externi, în condițiile în care populația europeană îmbătrânește, iar costurile sociale și de întreținere cresc semnificativ.
Studiile arată că reformele majore ale pensiilor între 2006 și 2015 au fost, de cele mai multe ori, impuse de situații de criză sau presiuni externe, precum în Grecia, Portugalia, Italia, Spania sau Suedia.
De exemplu, ministrul italian al Muncii, Elsa Fornero, a fost vizibil emoționată în 2011 când a anunțat majorarea vârstei de pensionare și eliminarea indexării pensiilor pe inflație, din cauza presiunii financiare extreme.
Această situație nu garantează, însă, stabilitatea reformelor implementate. În unele țări, precum Italia și Spania, politici de pensionare și beneficii au fost ulterior relaxate sau suspendate, iar în alte, beneficiile au fost creșute din motive politice și sociale.
João Silva, de la European Youth Parliament, afirmă că lipsa unui consens politic a făcut reformele dificil de menținut și că orice schimbare trebuie să fie susținută de o viziune comună și durabilă.
În alte state, precum Germania, Irlanda sau Regatul Unit, reformele au fost amânate sau limitate din cauza temerilor legate de sustenabilitate și impactul asupra tinerilor.
Influența legislației asupra pensionării în Italia
De exemplu, în Italia, recent a fost introdus sistemul Cota 103, care permite pensionarea la 62 de ani dacă se acumulează 41 de ani de contribuții, cu un obiectiv pe termen lung de atingere a vârstei standard de 67 de ani, în concordanță cu creșterea speranței de viață. Estimările indică o creștere a costurilor bugetare cu 0,4% din PIB anual până în 2040.
În Germania, pensia pentru muncă activă va fi disponibilă începând cu 1 ianuarie 2026 pentru cei care continuă să lucreze după vârsta de 67 de ani, beneficiind de scutiri fiscale de până la 2.000 euro, ca măsură de menținere a forței de muncă și reducere a pensionărilor anticipate.
Noul pachet de reforme include și menținerea raportului pensii/venit de 48% până în 2031, însă există opoziție din partea uneia dintre fractiunile politice privind sustenabilitatea pe termen lung.
Reformele din Cehia și Slovenia cresc vârsta legală de pensionare cu doi ani, iar condițiile de pensionare anticipată pentru muncă dificilă sunt relaxate, pentru a se adapta îmbătrânirii populației și nevoii de flexibilitate.
În Franța, curtea de conturi avertizează că îmbătrânirea populației va genera creșteri semnificative ale cheltuielilor publice pentru sănătate și pensii până în 2070, fiind puse sub presiune sustenabilitatea sistemului social și bugetar.
Avertismentul economiei private pentru pensii
Potrivit institutului Bruegel, majoritatea economiilor private pentru pensii în UE sunt relativ modeste, cu excepția Danemarcei și Țărilor de Jos. Acest fapt indică faptul că o integrare amplă a instrumentelor europene de economisire pentru pensii necesită eforturi coordonate din partea mai multor state membre.
De asemenea, dezvoltarea sistemelor naționale de pensii private la scară macroeconomică necesită timp și efort consistent. În ciuda încercărilor de a crea un produs european comun pentru economii de pensii (PEPP), progresul a fost limitat, iar reformele trebuie susținute la nivel național pentru a avea un impact semnificativ.