Context
La data de luni, 20 octombrie, Curtea Constituțională a Romaniei (CCR) a hotărât păstrarea privilegiilor magistraților și nu a aprobat reformele pensiilor speciale ale acestora, după ce a amânat de două ori decizia finală.
Instanța supremă a decis că legea referitoare la reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, este neconstituțională. În concret, CCR a admis sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la legea pensiilor magistraților, declarând-o neconstituțională.
Dintre cele șase mari categorii de beneficiari civili ai pensiilor de serviciu, cele mai evidente inechități ale algoritmului de stabilire a pensiei speciale vizează magistrații civili, conform analizelor Economica.net, care au documentat pe larg acest subiect în ultimii șapte ani, bazându-se pe date oficiale, obiective, fără interpretări personale.
Din toate categoriile civile de beneficiari ai pensiilor speciale, cel mai mare procent din sumele plătite anual din bugetul de stat în totalul plăților către beneficiarii de pensie de serviciu este reprezentat de magistrați: peste 80% din suma totală alocată în 2024 pensionarilor magistrați provine exclusiv din fondurile statului, nefiind condiționată de contribuție, conform analizelor Economica.net.
- Economica.net a evidențiat anterior că peste 87,3% din suma totală destinată pensiilor de serviciu ale magistraților civili în anul 2024 provine doar din fondurile de stat, conform unei analize publicate de Economica.net.
Din cele șase mari categorii de beneficiari civili ai pensiilor speciale, cea mai mare sumă din bugetul de stat, fără implicarea principiului contributivității, fiind doar rezultatul legiferării privilegiului – circa 7 miliarde de lei din bugetul statului – a fost virată exclusiv pentru pensiile speciale ale magistraților civili între anii 2018 și 2024, conform unei analize ample publicate de Economica.net.
Cea mai ridicată pensie de serviciu medie dintre toate cele șase mari categorii de beneficiari civili de pensii speciale: peste 24.000 de lei brut lunar în 2024. Mai multe detalii despre acest subiect găsiți în materialele anterioare:
- Meritocrație – îngenuncheată de privilegiu: toți contribuabilii au plătit 8,7 miliarde de lei pentru pensiile speciale ale unei caste de 11.500 de civili din 2018 până în 2024, suma nemeritată în raport cu contribuția la CAS. Peste 80% din această sumă, adică 7 miliarde de lei, a fost destinată exclusiv magistraților – analiză exclusivă
Magistrații civili pensionari beneficiază de cel mai avantajos algoritm pentru stabilirea pensiei de serviciu din rândul tuturor cetățenilor.
Economica.net rezumă cele mai importante concluzii despre pensiile speciale ale magistraților, subiect despre care a scris în detaliu în ultimii șapte ani.
De ce sunt pensiile de serviciu ale magistraților considerate speciale?
Pensiile de serviciu ale magistraților civili sunt finanțate predominant din fondurile publice și nu în funcție de contribuție.
Peste 87,3% din suma totală pentru pensiile speciale ale magistraților civili în 2024 provine exclusiv din bugetul de stat, conform unei analize Economica.net.
În mod specific, din bugetul de stat s-au alocat 1,4 miliarde de lei în 2024 pentru pensiile magistraților civili, în creștere cu 14,5% față de 2023, conform datelor Economica.net.
S-a cheltuit în 2024 din fondurile bugetului asigurărilor sociale circa 209 milioane lei pentru pensiile speciale ale magistraților civili, în creștere cu 75% comparativ cu anul precedent, conform analizei economica.net. Aceasta reprezintă suma brută totală plătită magistraților civili pensionați, stabilită doar pe baza principiului contributivității.
Reamintim că pensiile de serviciu ale magistraților civili sunt compuse dintr-o cotă suportată din fondurile asigurărilor sociale și calculată în funcție de contribuție, precum și dintr-o cotă finanțată de la bugetul de stat.
Suma alocată din fondurile statului pentru plata pensiilor speciale acoperă diferența dintre pensia stabilită conform legii speciale și valoarea pensiei calculate strict pe baza contribuției.
Pensia de serviciu medie brută lunar a magistraților civili a depășit 24.500 de lei în 2024 și a înregistrat o creștere cu 12,7% față de 2023, conform datelor obținute de Economica.net de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Dintre cele șase mari categorii de beneficiari civili ai pensiilor speciale, cea mai însemnată sumă din fondurile publice, fără legătură cu contribuția, dar doar ca urmare a legislativului privilegiu – circa 7 miliarde de lei în perioada 2018-2024, a fost alocată exclusiv pentru pensiile speciale ale magistraților civili, conform unei analize extensive a Economica.net.
Articole relevante din Legea nr. 303/2022 privind reglementarea pensiilor pentru magistrați:
Articolul 211
(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani, realizată exclusiv în aceste funcții, pot să se pensioneze la vârsta de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în proporție de 80% din media salariilor de încadrare brute și a sporurilor obținute în ultimele 48 de luni anterioare pensionării. Valoarea netă a pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net din ultima lună înainte de pensionare.
Vechimea de 25 de ani necesari pentru pensionare în condițiile în care este trecut doar în aceste funcții, se referă numai la vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și personal de specialitate juridică echivalentă acesteora.
Articolul II
Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 despre statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările aduse prin această lege, pentru judecătorii, procurorii, magistrații asistenți de la Înalta Curte și Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică, dacă se află în funcție la data intrării în vigoare a acestei legi, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani, se poate lua în considerare, în mod eșalonat, o perioadă maximă de 5 ani pentru anumite funcții:
a) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, se poate considera o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții;
b) în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2039, se poate considera o vechime de maxim 4 ani în aceste funcții;
c) în perioada 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2047, se poate considera o vechime de maxim 3 ani;
d) în intervalul 1 ianuarie 2048-31 decembrie 2054, o vechime de maxim 2 ani;
e) în perioada 1 ianuarie 2055-31 decembrie 2061, o vechime de maxim un an în aceste funcții.
Articolul III
(1) Pentru judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite prin decizie de pensionare emisă până la intrarea în vigoare a acestei legi sau care îndeplinesc condițiile de pensionare până la această dată, pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani pentru obținerea pensiei, se va adăuga un procent de 1% din cuantumul net al pensiei.
(2) Persoanele care au fost pensionate anterior acestei legi și care au decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare vor fi considerate eligibile pentru pensia de serviciu în cuantumul stabilit anterior, în conformitate cu reglementările anterioare.
(3) Aceasta se aplică și celor care au cereri de pensionare depuse înainte sau după intrarea în vigoare, cu condiția ca acestea să fie înregistrate înainte de această dată sau să îndeplinească condițiile până atunci.
Articolul IV
Începând cu 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte și Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică, pot să iasă la pensie dacă au cel puțin 25 de ani vechime în aceste funcții și au atins vârsta minimă de 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare crește anual cu câte 4 luni, până la atingerea vârstei standard de 60 de ani stabilită de lege. La stabilirea acestei vechimi, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. II.
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți și personalul juridic beneficiază de pensie dacă au o vechime de minimum 20 de ani, dar nu mai mult de 25 de ani în acele funcții, iar cuantumul pensiei va fi redus cu 1% pentru fiecare an lipsă din vechimea completă de 25 de ani. Cuantumul net al pensiei nu poate depăși 100% din salariul net din ultima lună înainte de pensionare.