Fundul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este administrat de CNAS, iar resursele sale provin din contribuțiile de asigurări de sănătate (CASS) reținute din salariile angajaților, transferate către ANAF și apoi către Fondul Sănătății, precum și din CASS datorată de anumite persoane cu venituri extrasalariale, plătită plafonat la ANAF în baza declarației unice depuse la fisc, din taxa clawback plătită de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor și din subvenții. Din fondurile colectate la Fondul Sănătății, CNAS efectuează plăți către medici și alți furnizori de servicii medicale care au semnat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, acoperind serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale furnizate pacienților. Din aceste fonduri sunt finanțate spitalele pentru majorările salariale ale personalului medical și auxiliar, conform legii salariilor unitare.
Impactul direct al intrării în vigoare a Legii 141 din 2025, care a eliminat multe excepții de la plata CASS, a corectat anumite inechități istorice în finanțarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: 1,4 miliarde de lei au fost aduși la FNUASS în august, septembrie, octombrie și noiembrie 2025, de către pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, pentru partea de pensie depășind acest plafon, precum și de persoanele fizice care s-au asigurat opțional pentru sănătate, conform analizei Economica.net.
Explicativ: 1,37 miliarde de lei din suma menționată au fost transferați la FNUASS de către Casele de Pensii, care au reținut CASS din pensiile ce depășesc plafonul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie peste acest nivel, conform analizei Economica.net.
29,2 milioane de lei reprezintă suma transferată de ANAF la FNUASS, plătită de persoanele fizice care s-au asigurat opțional pentru sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, fie pentru cei fără venituri, ce s-au asigurat opțional, însă de acum conform declarației unice, plătesc prima tranșă a CASS datorate, arată analizei Economica.net.
Despre modificările aduse finanțării sistemului de asigurări sociale de sănătate am scris detaliat aici: Asigurarea medicală în cadrul noii legi: fără scutire de la plata CASS pentru coasigurați. CASS reținută din indemnizația de creștere a copilului. Reducerea indemnizațiilor pentru concedii medicale scurte. Plata în tranșe inegale pentru asigurarea opțională.
Menționez că veniturile provenite strict din aplicarea Legii 141 din 2025 la FNUASS sunt încă nesemnificative în raport cu totalul fondului pentru perioada analizată ianuarie – noiembrie 2025.
Principalii piloni de susținere a finanțării sistemului de asigurări sociale de sănătate în primele 11 luni din 2025 sunt contribuțiile de asigurări, în special CASS, taxa clawback plătită de deținătorii de autorizații pentru medicamente și subvențiile de la stat, conform analizei Economica.net.
Ponderea veniturilor din contribuțiile de asigurări, în special CASS, în totalul veniturilor FNUASS în primele 11 luni din 2025, reprezintă 85,89% și înregistrează o creștere de 1,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024.
Procentul din veniturile totale provenit din taxa clawback în primele 11 luni ale anului 2025 este de 8%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, conform analizei Economica.net.
Procentul subvențiilor de la stat în veniturile FNUASS în perioada ianuarie – noiembrie 2025 este de 6,11%, fiind cu 1,45 puncte procentuale mai mic față de aceeași perioadă a anului 2024.
FNUASS a înregistrat un deficit de 1,2 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, cu 55% mai redus față de aceeași perioadă din 2024, conform analizei Economica.net.
Iată detalii despre execuția financiară a FNUASS în perioada ianuarie – noiembrie 2025:
Veniturile totale ale FNUASS au fost de aproape 73,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 12% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Veniturile din contribuțiile de asigurări, în special CASS, au ajuns la 63,4 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă din 2024.
- Dintre acești bani, 1,37 miliarde de lei provin din reținerea CASS de la pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, pentru partea supraplusului de pensie, conform analizei Economica.net.
- De asemenea, persoanele fizice care s-au asigurat opțional în sistemul de sănătate au generat aproximativ 29 de milioane de lei în primele patru luni de la intrarea în vigoare a Legii 141/2025, conform analizei Economica.net.
Pe lângă încasările din CASS reținute din salarii și virate către ANAF, în aceste sume intră și veniturile din asigurarea opțională a persoanelor fără salariu, plățile pentru CASS datorate de contribuabilii extrasalariali prin declarația unică, precum și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii și indemnizații, conform analizei Economica.net.
- Începând cu 1 ianuarie 2024, din contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25% se repartizează lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă de 30%, destinată fondului pentru plata concediilor medicale, în conformitate cu Legea nr. 421 din 2023.
Majorarea veniturilor din contribuțiile de asigurări cu 14% în perioada analizată și ponderea aproape de 86% în totalul veniturilor FNUASS din primele 11 luni reflectă următoarele decizii ale autorităților:
Creșterea salariului minim brut de la 3.000 de lei, la 4.050 de lei, începând cu 1 ianuarie 2025.
De asemenea, din 1 ianuarie 2024, tichetele de masă inclus în salariu se consideră contribuție la CASS, conform Legii 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024, anumite indemnizații pentru concediu medical au fost incluse în baza de calcul a CASS, urmând ca, din 12 aprilie 2024, să fie restricționată această includere pentru anumite tipuri de indemnizații de concediu medical, conform analizei Economica.net.
De asemenea, în perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, anumite indemnizații pentru concediu medical (excluzând cele pentru accidente de muncă sau boli profesionale) au fost incluse în calculul CASS, conform OUG 115/2023. Începând cu 12 aprilie 2024, CASS se reține pentru indemnizațiile: cod 01 (boli obișnuite), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), conform OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Indemnizațiile de concediu medical ale anumitor categorii, precum persoanele aflate în concediu de maternitate, îngrijirea copilului bolnav, pacientului cu afecțiuni oncologice, TBC, HIV/SIDA, boli cardiovasculare, arsuri grave sau urgențe medico-chirurgicale, sunt scutite de la plata CASS.
Începând cu luna noiembrie 2023, angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară li se reține CASS în cota de 10% din salariul brut, în conformitate cu Legea 296/2023, care elimină anumite facilități fiscale pentru aceste categorii de salariați. În același timp, salariile minime din aceste sectoare au fost majorate prin OUG nr. 93/2023.
Al doilea pilon esențial al finanțării sistemului de asigurări sociale de sănătate – taxa clawback
Veniturile din taxa clawback, plătită de deținătoarele de autorizație pentru medicamente, au depășit 5,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, în creștere cu 17% față de aceeași perioadă din 2024, conform analizei Economica.net.
Subvențiile de la buget continuă să contribuie la finanțarea sistemului de sănătate, deși procentul lor în veniturile totale ale FNUASS a scăzut în perioada analizată.
Fondul a primit subvenții de 4,5 miliarde de lei în primele 11 luni din 2025, reprezentând o scădere de 9% față de aceeași perioadă din 2024, conform calculului Economica.net.
Utilizarea fondurilor colectate la FNUASS
Plățile totale efectuate din Fond au atins 75 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, fiind cu peste 9% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Pentru medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale destinate pacienților în sistemul de asigurare socială de sănătate, s-au plătit 25,6 miliarde de lei, cu 14% mai mult decât în perioada similară din 2024.
Pentru servicii medicale în unități spitalicești în cadrul sistemului de sănătate, s-au alocat 15,9 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, reprezentând o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform analizei Economica.net.
Transferurile între instituții ale administrației publice au totalizat 15,7 miliarde de lei, fiind cu 11,5% mai mari în comparație cu aceeași perioadă din 2024.
- Această sumă include cheltuielile pentru majorările salariale ale personalului din spitalele publice și unitățile administrative teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, conform legii salarizării unitare.
Pentru servicii medicale ambulatorii, s-au cheltuit 11,5 miliarde de lei, în creștere cu 6% față de aceeași perioadă din 2024.
Plățile pentru asigurări și servicii sociale au însumat 4,68 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, fiind cu 20% mai mari față de perioada corespunzătoare a anului anterior, conform analizei Economica.net.
Am explicat în detaliu motivele eliminării scutirilor de la plata CASS pentru anumite categorii de asigurați, conform Legii 141.