Forțele Aeriene Române interceptează dronele rusești cu F-16
De îndată ce Forțele Aeriene Române sunt avertizate despre zborul unor drone ruseşti spre graniţă, avioanele de vânătoare F-16 decolează în cel mult un sfert de oră pentru a detecta şi urmări aceste dispozitive, declară un pilot într-un interviu. În cazul necesităţii, acestea pot doborî dronele, precum s-a întâmplat în Polonia. Pilotul detaliază procedurile de interceptare.
Majoritatea dronelor lansate de Rusia asupra Ucrainei sunt dirijate către infrastructura portuară de pe Dunăre. De obicei, dronele ruseşti sunt depistate deasupra Mării Negre la zeci de kilometri distanţă, din zona Insulei Şerpilor sau chiar dincolo, potrivit unor surse militare.
De exemplu, într-o noapte din septembrie, un grup de drone a fost reperat la 66 km Nord-Est de Sulina. Această detectare rapidă permite Armatei Române să ia măsuri preventive prompte.
Pregătire permanentă
După detectarea dronelor, forţele române ridică în aer avioane de vânătoare (F-16 sau ale altor parteneri NATO). Pentru aceasta, unele aparate trebuie să rămână permanent pregătite de decolare.
Decizia de lansare rapidă, numită „scramble”, vine de la centrul NATO din Torrejon. De la alerta iniţială până la decolarea aeronavelor, trec cel mult 15 minute, afirmă un pilot F-16.
„Suntem permanent în alertă, 24/24. Când primim ordinul din Torrejon, se declanşează imediat ‘scramble’ şi decolăm. În 10-15 minute maxim suntem în aer”, declară pilotul, care nu doreşte să fie identificat din motive operaţionale.
Limitări ale radarului avioanelor
Avioanele ajung rapid în zona Deltei Dunării, indiferent de baza aeriană de decolare. Cu toate acestea, dronele nu sunt întotdeauna detectate de radarele avioanelor. Sistemul de monitorizare la sol oferă informaţii importante.
Radarele montate pe aeronave au o sensibilitate mai scăzută pentru detectarea ţintelor mici, precum dronele Shahed-136, construite din materiale nemetalice şi cu reflexie radar redusă. De asemenea, ele zboară deseori foarte joasă şi lent, ceea ce le face dificil de detectat.
Capacitate de intervenție
Echipele primesc locaţia dronelor de la radarele terestre. Piloții încearcă să le localizeze folosind radarele lor. Uneori, dronele sunt deja doborâte sau nu sunt reperate de radar.
Atacurile au loc, de obicei, în timpul nopţii, ceea ce complică observarea vizuală, dar tehnologia permite detectarea şi urmărirea. In situaţiile în care sunt descoperite, avioanele de vânătoare pot doborî dronele conform comenzii.
În majoritatea cazurilor, dronele monitorizate pe radar nu pătrund în spaţiul aerian naţional.
Ca exemplu, pilotul menţionează intervenţia din Polonia, unde avioane aliate au doborât drone. Forţele aeriene române sunt pregătite pentru o reacţie similară.
Avioane F-16 românești cu sisteme de rachete
Migrarea spre F-16: o decizie strategică
Rusia a început atacurile cu drone asupra porturilor ucrainene din Dunăre în 2023. România a renunțat la avioanele MiG-21, concentrându-se pe F-16. În prezent, România operează cu 38 de avioane F-16 şi are în perspectivă 49 de avioane, echivalentul a 3 escadrile complete.
Schimbarea către F-16 a fost oportună, consideră pilotul, având în vedere misiunile nocturne de durată lungă ce depăşesc capacităţile anterior existente.
În exemplele consemnate, sistemele de supraveghere au detectat multiple ţinte aeriene în apropierea graniţei cu România. Avioanele F-16 au intervenit, realizând patrule şi zboruri pe distanţe considerabile.
În concluzie, noile avioane şi echipamente permit o monitorizare mai eficientă şi o intervenţie mai rapidă în faţa ameninţărilor.