Formațiunea armată kurdă PKK a anunțat dizolvarea structurii sale organizatorice și încetarea luptei armate, într-un comunicat transmis prin intermediul unor agenții de știri.
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), implicat într-un conflict îndelungat cu statul turc, a luat această decizie, conform unui comunicat publicat luni.
Hotărârea PKK va avea repercusiuni majore asupra situației politice și de securitate din regiunea respectivă, inclusiv în Siria, unde forțele kurde colaborau cu cele americane.
Agenția de presă Firat a difuzat comunicatul, atribuindu-l unui congres recent al PKK din nordul Irakului. Decizia a fost luată ca răspuns la un apel al liderului său, Abdullah Ocalan, formulându-și dorința de a pune capăt luptei.
Biroul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și Ministerul de Externe nu au comentat imediat această veste.
Peste 40.000 de persoane au pierdut viața în conflictul dintre PKK și autoritățile turce, începând cu 1984. PKK este considerat organizație teroristă de către Turcia și de aliații săi occidentali.
Lupta PKK
PKK a fost înființat în 1978 pentru a crea un stat kurd independent în Orientul Mijlociu. Ulterior, organizația a ajustat acest obiectiv, solicitând recunoașterea identității kurde și autonomie politică și culturală în zonele populate majoritar de kurzi.
Aproximativ 30 de milioane de kurzi locuiesc la nivel global, reprezentând cel mai mare grup etnic fără stat propriu. Majoritatea acestora se găsesc în sud-estul Turciei, nordul Irakului, Iran și nordul Siriei.
Organizația militantă PKK a declanșat o campanie armată împotriva Turciei în 1984 din nordul Irakului. Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite consideră PKK o organizație teroristă.
Se estimează că conflictul dintre PKK și Turcia a soldat cu moartea a peste 40.000 de persoane, majoritatea civili. În ultimii zece ani, mulți membri PKK s-au retras din Turcia, însă au continuat acțiuni împotriva țării din zonele din Irak și Siria.
Eșecul anterioarelor negocieri
În 2009, au avut loc primele tentative de dialog între PKK și guvernul turc. Negocierile au eşuat.
Ulterior, au existat noi încercări de dialog, cu implicarea lui Ocalan și Partidului Popular Democrat (HDP), predecesorul actualului partid pro-kurd. Acest partid a obținut susținere, solicitând drepturi extinse minorității kurde.
La alegerile din 2015, HDP a obținut un procent semnificativ din voturi, însă guvernul turc a oprit procesul de pace. Expertul Coskun, de la Institutul Diyarbakir, atrage atenția asupra evenimentelor din Siria, unde pierderea controlului asupra unor teritorii de către guvernul sirian a creat o evoluție periculoasă, determinând reacții dure din partea guvernului turc.
Cine este Abdullah Ocalan
Abdullah Ocalan, cunoscut și ca Apo, a contribuit la înființarea PKK și este considerat liderul acesteia. Fugind în Siria în 1979, a inițiat pregătirile pentru mișcarea kurdă. A organizat un centru pentru PKK în Libanul de atunci sub control sirian. După o lovitură de stat în Turcia, unii susținători ai acesteia s-au alăturat grupării.
În 1999, Ocalan a fost capturat de serviciile secrete turce în Kenya, ulterior fiind extrădat în Turcia. A fost acuzat de trădare, înființarea unei organizații armate și separatism, fiind condamnat la închisoare pe viață. Acesta este deținut la închisoarea Imrali, aflată în largul coastei Istanbulului, cu restricții accentuate la contactele cu lumea exterioară.