Guvernul român urmează să aprobe, în curând, modificări ale Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, după ce Curtea Constituțională a României a pronunțat recent o decizie referitoare la pensiile magistraților. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, care a indicat că inițiativa vine din partea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne.
Proiectul pentru pensiile polițiștilor și militarilor
Noul proiect vizează creșterea etapizată și progresivă a vârstei de pensionare pentru personalul din sistemul de ordine și siguranță națională. Modificarea include măsuri tranzitorii și nu va afecta persoanele care deja îndeplinesc condițiile pentru pensie la momentul adoptării legii.
Conform documentelor, scopul principal este ajustarea condițiilor de pensionare, fără a afecta beneficiarii actuali, dar cu intenția de a alinia vârsta de pensionare la realitatea demografică și statisticile privind speranța de viață.
Reacția sindicalistului Cosmin Andreica
Cosmin Andreica, liderul Sindicatului EUROPOL, a oferit viziunea sa asupra acestor schimbări. El a declarat că polițiștii sunt pregătiți pentru multiple provocări, inclusiv pentru a-și desfășura activitatea ca civili, dacă guvernanții vor decide astfel.
„Suntem gata să discutăm condiții legate de meserie, chiar și din postura de civili, dacă se va solicita acest lucru”, a spus Andreica.
Speranța de viață a polițiștilor versus cea a civililor
Potrivit liderului sindical, speranța de viață a polițiștilor de carieră este mai scăzută decât cea a civililor. Datele Institutului Național de Statistică indică faptul că polițiștii ies în medie la pensionare la vârsta de circa 48–50 de ani și se sting după 13–15 ani, adică în jurul valorii de 61–63 de ani.
În schimb, speranța de viață pentru civili trece de 76 de ani, ceea ce creează diferențe semnificative în durata activității după pensionare.
Posibila schimbare de statut
Andreica a spus că, dacă vor fi decizii de a considera polițiștii civili, aceștia vor cere drepturi similare cu cele ale altor categorii. Printre revendicări se numără dreptul la protest, greve și posibilitatea unui al doilea loc de muncă.
„Dacă se va hotărî să fim civili, vom cere drepturile pe care le au toți ceilalți angajați”, a adăugat liderul sindical.
Tăierea normei de hrană, un eventual risc
Referindu-se la posibilitatea reducerii sau eliminării normei de hrană, Andreica consideră că această măsură s-ar putea relua în contextul crizei economice. El a calculat că fără norma de hrană, salariul mediu al polițistului s-ar reduce cu circa 1.000 de lei, iar dacă s-ar renunța și la cei 500 de lei pentru uniformă, venitul ar ajunge la circa 4.000 de lei.
„Această măsură ar descuraja superficial alegerea acestei profesii”, a avertizat liderul sindical.
Principalul obstacol: lipsa de personal
Andreica a atras atenția asupra problemei majore a sistemului de poliție: deficitul de personal. Chiar dacă oficial cifrele indică circa 20.000 de polițiști, acesta consideră că realitatea este diferită.
„După cazul de la 2 Mai, s-a demonstrat că pentru o organizare eficientă a Poliției din Constanța era nevoie de cel puțin 650 de colegi. La nivel național, efectivele sunt insuficiente, iar această problemă nu primește atenția cuvenită”, a afirmat el.
Rezultatele acestei situații reflectă o preocupare cronică legată de resurse și de numărul de agenți disponibili pentru asigurarea securității cetățenilor.
Deocamdată, adoptarea noilor modificări ale legii pensiilor militare și polițienești nu a fost finalizată, dar intențiile guvernamentale sunt clar exprimate.