Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I. Imagine: AGERPRES
Gestionarea barajelor Porțile de Fier I și II în timpul inundațiilor din 2014 a fost coordonată de dispeceratul energetic comun româno-sârb, conform unui acord internațional, susține Administrația Națională Apele Române (ANAR). Această precizare vine ca urmare a declarațiilor fostului premier Victor Ponta, care a afirmat că a ordonat deschiderea barajelor pentru a evita inundarea Belgradului, însă cu consecințe asupra unor localități din România.
- „Am primit cetățenia sârbă pentru o contribuție importantă la prevenirea inundării Belgradului în timpul inundațiilor din 2014″, a spus Ponta într-un podcast. „Am dat ordine pentru deschiderea ecluzelor de la Porțile de Fier pentru a evita o tragedie. A fost inundată o suburbie, dar fără acțiunile mele, Belgradul ar fi fost inundat”.
- În răspuns la întrebarea despre motivele pentru care autoritățile române nu au deschis mai devreme barajul, Ponta a răspuns: „A existat riscul ca zonele din România să fie inundate. Am acționat prompt, am relocat locuitorii și am asigurat compensații. Presa nu a acoperit aceste măsuri.”
ANAR: Nu există informații despre o deschidere deliberată a barajelor
ANAR a explicat că, la debite mari pe Dunăre, barajul Porțile de Fier funcționează în regim normal, conform convenției dintre România și Serbia din 1998. Instituția infirmă declarațiile lui Victor Ponta despre o „inundare deliberată” a zonei românești pentru a proteja Belgradul.
„Nu deținem informații despre nicio decizie de a inunda zone din România. Măsura tranzitării debitelor Dunării în regim normal prin barajele Porțile de Fier I și II a fost stabilită de Serviciul comun de dispecer energetic româno-sârb, conform Convenției de exploatare din 1998, pentru asigurarea funcționării sigure a sistemului hidroenergetic la debite excepționale.”, se arată în răspunsul ANAR.
Deschiderea barajelor are loc la debite semnificative, peste 11.500 metri cubi pe secundă. La acea dată, debitul Dunării a fost de până la 12.600 mc/s.
„Nu au fost afectate zone locuite, nici persoane evacuate, iar infrastructura hidrotehnică din România nu a fost afectată. Au fost inundate aproximativ 9248 hectare de păduri, 2932 hectare de pășuni și 1877 hectare de teren arabil.”
În ceea ce privește inundarea Belgradului, ANAR explică că aceasta a fost cauzată în principal de râul Sava și alți afluenți ai Dunării. Barajele Porților de Fier au funcționat în condiții normale tranzitând debitul apei.
Ministrul Energiei de la acea dată, Răzvan Nicolescu, a susținut că ANAR este responsabilă de deciziile privind deversarea apelor și a negat orice implicare din partea sa în aceste decizii.
Exploatarea Porților de Fier respectă acordurile internaționale.
ANAR precizează că deciziile de exploatare hidrotehnică sunt luate de Serviciul Comun de Dispecer în conformitate cu Convenția de Exploatare a Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier, din 1998. Regulile de exploatare în perioade de debite mari respectă toate acordurile internaționale.
„În baza datelor de la stațiile hidrometrice din aval, confirmăm că debitele tranzitate au fost sub 12.600 mc/s, demonstrând respectarea strictă a regulamentului de funcționare.”