Un portofel digital pentru identitate și servicii digitale, care va permite utilizatorilor să controleze ce date partajează și să transmită documente digitale, este în proces de implementare în România, urmând să fie operațional până la sfârșitul anului 2023. Sistemul, denumit EUDI Wallet, a fost testat în cadrul unui exercițiu european la București, iar promovarea sa are ca scop creșterea securității și eficienței în gestionarea datelor personale.
Funcționarea portofelului digital
Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a explicat că utilizatorul va putea selecta precis informațiile ce vor fi transmise către instituții sau furnizori de servicii, diferențiat față de modul în care funcționează fotocopiile fizice, care circulă necontrolat.
Un exemplu menționat se referă la poliția rutieră, unde șoferii vor putea transmite permisul de conducere digital printr-un cod QR, considerat echivalentul juridic al documentului fizic. Sistemul va integra și cardul electronic de identitate, folosit pentru autentificare și înrolare, pentru care peste 1,5 milioane de români dețin deja acest document digitalizat.
Schimbări în conținutul documentelor de identitate
O decizie recentă a eliminat domiciliul de pe noul buletin, ca urmare a aplicării principiului „data minimization” din GDPR. Aceasta vizează reducerea informațiilor personale disponibile și a riscului expunerii inutile de date.
Deși această schimbare a fost implementată, au fost semnalate situații în care cetățenii trebuie să prezinte acte sau documente suplimentare la ghișee, indicând că procesul de adaptare a administrației încă se desfășoară.
Probleme de conștientizare și educație digitală
Directorul Departamentului pentru Digitalizare (DEP) a atras atenția asupra nivelului scăzut de conștientizare în rândul populației privind protecția datelor personale. Deși mulți români expun informații sensibile în mediul online, responsabilitatea protejării datelor este împărțită între stat și cetățeni.
El a subliniat că utilizarea portofelului digital va deveni mai frecventă odată cu creșterea nivelului de educație digitală în populație și conștientizarea importanței protecției datelor personale.
Rezistență internă și infrastructură existentă
Deși infrastructura tehnologică pentru digitalizarea serviciilor există, implementarea portofelului digital întâmpină obstacole interne. Giulescu a menționat lipsa de empatie a unora dintre funcționari și reticența față de adopția tehnologiilor noi, inclusiv inteligența artificială.
El a precizat că digitalizarea nu va înlocui personalul, ci va conduce la creșterea standardelor serviciilor oferite de administrație.
Teste de interoperabilitate și pregătirea sistemului
În martie, România a participat la un exercițiu european de interoperabilitate pentru EUDI Wallet, în cadrul căruia 13 organizații au realizat 44 de teste, dintre care 36 au avut rezultat pozitiv.
Testele au demonstrat compatibilitatea sistemelor dezvoltate în diferite state cu standardele europene, iar compania românească certSIGN a prezentat soluții compatibile cu aceste standarde.
Termene și perspective future
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că implementarea completă a portofelului digital european ar putea fi finalizată până la sfârșitul anului în curs. România are ca obiectiv să implementeze cel puțin un instrument funcțional până în 2026, conform indicațiilor Ministerului Economiei și Digitalizării.
Succesul inițiativei va depinde atât de modernizarea administrației, cât și de nivelul de educație digitală al utilizatorilor, pentru a asigura o utilizare sigură și eficientă a sistemului.