Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat că prioritatea actuală a instituției o reprezintă Complexul Energetic Oltenia, care „are un plan de restructurare, dar nu a reușit să-l implementeze” și „va fi nevoie de continuarea negocierilor cu Comisia Europeană privind procesul de restructurare a CE Oltenia”, menționând și motivele obiective pentru întârzierile în construire celor două centrale pe gaze – creșterea tarifelor pentru turbinele pe gaze.
În contextul în care România a obținut aprobarea Comisiei pentru menținerea în funcțiune a centralelor pe carbune de la Complexul Energetic Oltenia, am întrebat pe Chirițoiu dacă plata certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pe care compania trebuie să le achite, va fi susținută în continuare de la bugetul de stat.
„Compania va primi fonduri, dar pentru ce vor primi bani? Vor beneficia de fondul de Modernizare pentru a-și construi centrale pe gaze. Prin urmare, nu vom mai acoperi noi costurile pentru certificatele de emisii, acestea urmând să fie suportate de companie singură. Ajutorul de stat va fi destinat investițiilor.”
„Cred că direcția în care se maturizează ajutoarele de stat este corespunzătoare. (…) În prezent, presiunea principală o reprezintă Complexul Energetic Oltenia, care are un plan de restructurare nereușit, cel puțin parțial, din cauza situației internaționale și a creșterii tarifelor la turbinele pe gaze. Bugetele inițiale nu au fost realizate, licitațiile nu au adus oferte competitive, iar prețurile planificate nu au fost atinse. Astfel, întârzierile sunt parțial obiective și vor necesita continuarea negocierilor cu autoritatea europeană pentru restructurarea olteniei. Analiza contextuală poate părea complicată, dar trebuie avut în vedere că negocierea implică mai mulți actori, incluzând și reprezentanții Uniunii Europene. În prezent, discuțiile se concentrează pe implementarea planurilor din PNRR – Programul Național de Redresare și Reziliență, unde finanțarea pentru decarbonare reprezintă o prioritate majoră, inclusiv închiderile de mine.
„După finalizarea PNRR, se va lucra cu alți factori, precum Direcția Generală de Concurență a Comisiei Europene, responsabilă cu monitorizarea ajutoarelor de stat, care abordează aspectele diferit. În cazul CE Oltenia, compania are probleme, iar statul are rolul de a sprijini, asigurând ajutor de stat, dar și de a se asigura că aceste sprijinuri nu sunt excesive și că firma va fi viabilă după restructurare. Chiar dacă închiderea completă a capacităților pe cărbune ar putea fi justificată din punct de vedere economic, scopul programului de restructurare este ca, indiferent dacă va produce energie din cărbune, gaz, sau tehnologii regenerabile, compania să rămână funcțională. Astfel, abordarea și prioritățile pot suferi modificări. Se așteaptă ca, chiar și după încheierea PNRR, să existe un mecanism de monitorizare a respectării angajamentelor asumate până în 2026, pentru a asigura continuarea proiectelor promise.”
De la aprobarea planului de restructurare în 2021, până în prezent, compania a beneficiat de peste un miliard de euro din fonduri publice pentru plata certificatelor de emisii de carbon, care nu pot fi suportate din resurse proprii.
Recent, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că toate cele cinci grupuri ale CE Oltenia vor fi operaționale în această iarnă, iar trei vor funcționa până în 2030, după un acord cu autoritatea europeană. Pentru grupurile Rovinari 6 și Turceni 4 se analizează soluții pentru perioada post-2026.
Până în 2030, vor continua să funcționeze:
Rovinari 4 – 310 MW
Rovinari 5 – 310 MW
Turceni 5 – 310 MW
„Pentru celelalte unități – Rovinari 6 și Turceni 4, fiecare cu 310 MW – se analizează scenarii de menținere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în stare de conservare. De asemenea, se vor păstra active grupurile Craiova 1 și 2, precum și Govora 3,” a afirmat ministrul.