Planurile de reducere a contingentului militar american din România sunt o etapă obișnuită, a afirmat miercuri guvernul de la Berlin după decizia SUA, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului german al Apărării, colonelul Mitko Müller, care a subliniat că acest demers evidențiază încrederea administrației de la Washington în capacitatea Europei de a-și asigura apărarea, conform agenției de știri Ukrinform și presei germane.
„În general, putem observa că, după începutul agresiunii ruse în Ucraina, SUA și-au consolidat prezența pe flancul estic cu mai multe brigăzi de luptă, iar acum se fac ajustări, conform anunțurilor NATO. La recentele summits și reuniuni ale miniștrilor apărării, Statele Unite au reiterat în mod repetat încrederea în partenerii și aliații militari europeni”, a declarat Mitko Müller, într-o conferință de presă.
Ca exemplu, el a menționat desfășurarea unei brigăzi tactice germane în Lituania, care va fi extinsă în următorii doi ani. Acest fapt, potrivit reprezentantului Ministerului german al Apărării, demonstrează capacitatea europenilor de a prelua un rol mai activ pe flancul estic.
„După cum a afirmat recent NATO, această situație nu este neobișnuită, această reconfigurare a trupelor reprezintă o adaptare a structurii forțelor militare americane”, a remarcat purtătorul de cuvânt.
De asemenea, el a transmis că Ministerul Afacerilor Externe din Germania are un rol esențial în gestionarea prezenței militare străine pe teritoriul țării.
Steffen Maier, purtătorul de cuvânt adjunct al Guvernului de la Berlin, a adăugat în aceeași conferință că aceste planuri „nu se referă la o prezență americană permanentă în Germania”.
„Este fundamental să menținem capacitatea de apărare a Germaniei”, a precizat el.
Referitor la România, retragerea militarilor americani „era previzibilă, întrucât prezența lor nu fusese intenționată să fie de durată”, a afirmat Mayer.
Ukrinform menționează că Ministerul Apărării din România a confirmat informarea mai multor state aliate din NATO despre planurile SUA de reducere a numărului de militari dislocați pe flancul estic european, inclusiv de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.
Declarații comune ale lui Steffen Meyer și Mitko Müller în conferința de presă
Întrebare pentru colonelul Müller: Ministerul Apărării din România a anunțat reducerea trupelor americane din țară. A primit Ministerul german al Apărării o notificare similară din partea SUA privind eventuale ajustări sau reduceri ale prezenței militare americane în Germania? Cum evaluați anunțul din partea Ministerului Român al Apărării privind această retragere?
Meyer: Aș dori să precizez că am luat la cunoștință de acest anunț. Reducerea trupelor în România era de așteptat, deoarece această prezență nu fusese destinată să fie permanentă. Este important să subliniez că această decizie nu afectează trupele americane staționate în Germania. Pentru noi, continuarea consolidării capacităților de apărare ale Germaniei și ale pilonilor NATO din Europa rămâne o prioritate. Așa cum s-a spus, acesta era un scenariu anticipat.
Müller: Doresc să adaug că NATO a comentat această situație recent, afirmând că această ajustare a forțelor militare nu este neobișnuită, fiind o modificare a „poziției trupelor americane”.
În ansamblu, poate fi afirmat că forțele armate americane au fost întărite cu mai multe brigăzi de luptă pe flancul estic după ofensiva rusă din Ucraina. Acum, conform NATO, are loc o ajustare. La ultimele summituri și reuniuni de ministri, Statele Unite și-au reafirmat încrederea în trupele europene și în aliați. De exemplu, prin dislocarea unei brigăzi de luptă în Lituania, care va crește în următorii doi ani, s-a demonstrat că aliații de pe flancul estic pot prelua un rol mai activ. Această situație nu este considerată neobișnuită de NATO.
Întrebare pentru Meyer sau Müller: În ce mod discută exact guvernul SUA aceste „revizuiri ale poziției trupelor” cu guvernul german? Este cineva din sfera publică informat despre evoluția viitoare în această privință?
Müller: În primul rând, NATO are un proces de planificare a apărării, care stabilește ce capacități și configurații de trupe sunt necesare în situații de criză. Acest proces implică o evaluare a amenințărilor, inclusiv a celor din flancul estic. În urma acestor analize, statele membre și NATO întocmesc planuri corespunzătoare. În acest context, se desfășoară consultări la diverse niveluri, inclusiv reuniuni de miniștri ai apărării și forumuri de lucru. În mod special, responsabilitatea prezenței forțelor armate străine în Germania revine Ministerului Federal de Externe, care gestionează această chestiune.
Anunțurile oficiale ale Pentagonului și MApN
Miercuri dimineață, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a declarat că România și aliații NATO au fost informați asupra deciziei SUA de „restructurare” a trupelor americane din Europa. Potrivit MApN, „aproximativ o mie de militari americani vor rămâne staționați în România”.
„Decizia a fost anticipată, România menținând contacte constante cu partenerul strategic american. Redimensionarea forțelor SUA reflectă noile priorități ale administrației prezidențiale, comunicate încă din luna februarie. Decizia a fost influențată și de consolidarea prezenței NATO pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să ajusteze postura militară în regiune”, a transmis Ministerul.
Informațiile despre această decizie au fost publicate ulterior de publicația ucraineană Kyiv Post, citând surse din SUA și Europa, indicând o potențială retragere de „mii de soldați” americani din România.
În prezent, în România sunt dislocați aproximativ 2.000 de militari americani, dintre care circa 1.700 sunt unități la Baza Mihail Kogălniceanu. La Deveselu, unde funcționează sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore, se află în jur de 200 de militari, iar la Câmpia Turzii, peste 100, conform surselor HotNews.
Ulterior, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că nu se vorbește despre o retragere completă a forțelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi care includea elemente în mai multe state NATO: Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
Pentagonul a transmis că reducerea prezenței militare din România „nu înseamnă retragerea Statelor Unite din Europa”, ci reprezintă o „semnificație pozitivă pentru creșterea capacităților europene”.
„Ca parte a strategiei de optimizare a poziției militare, Brigada 2 Infanterie a Diviziei 101 Aeropurtate se va întoarce conform planului în Kentucky, fără a fi înlocuită”, a declarat conducerea armatei din SUA pentru Europa și Africa.
Brigada, parte a Diviziei 101 Aeropurtate, a început rotația în România în primăvara anului trecut pentru o perioadă de nouă luni, după precedentele rotații din 2022. În prezent, nu urmează o înlocuire a personalului american. „Aceasta nu semnalează o retragere a SUA sau o diminuare a angajamentului față de NATO și articolul 5. Dimpotrivă, indică o creștere a capacităților și responsabilităților europene”, a adăugat Pentagonul într-un comunicat oficial.