Una dintre cele trei variante ale proiecției populației rezidente din studiul menționat, respectiv varianta stabilă – denumită „varianta de referință”, păstrează constante nivelurile fertilității, speranței de viață și migrației nete înregistrate în anul 2024 pentru fiecare județ, conform datelor INS, într-un comunicat emis duminică AGERPRES. Această opțiune facilitează compararea rezultatelor și monitorizarea evoluțiilor fără a considera schimbări demografice semnificative.
De asemenea, varianta mediană – cea mai probabilă evoluție, fundamentată pe tendințele recente ale principalelor componente demografice, este, în general, apreciată ca fiind cea mai realistă estimare a dinamicii populației în contextul socio-economic actual. În privința scenariului optimist – scenariul favorabil – acesta se bazează pe ipoteze îmbunătățite privind fertilitatea și speranța de viață, ilustrând valorile maxime care pot fi atinse în condiții demografice favorabile.
Coordonatorul raportului, vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, afirmă că toate scenariile indică o tendință de descreștere a populației, însă magnitudinea declinului diferă între cele trei variante.
Astfel, varianta stabilă indică o scădere a populației din România de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane în 2080, ceea ce înseamnă o reducere de 4,669 milioane de locuitori, adică aproape un sfert din populație. Varianta mediană (cea mai realistă) sugerează că, în condițiile unei creșteri ușoare a fertilității și a speranței de viață, declinul populației ar ajunge la 3,403 milioane de persoane, echivalent cu o diminuare de 17,9% comparativ cu 2025.
În cazul scenariului optimist, populația s-ar micșora cu doar 1,923 milioane de locuitori, reprezentând aproximativ 10,1% din populația actuală.
„Indiferent de scenariul analizat, populația României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea descreșterii variază între o zecime și un sfert din populația de astăzi”, afirmă vicepreședintele INS.
Pentru elaborarea acestor proiecții au fost utilizate cele mai recente date demografice disponibile: populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, vârste și sexe; ratele totale de fertilitate și structura nașterilor în 2024, pe vârstele mamei; speranța de viață la naștere în anul 2024, pe sexe și județe; soldul migrației interne din 2024, pe grupe de vârstă și sexe; soldul migrației internaționale din 2024, diferența dintre imigranți și emigranți, pe vârste, sexe și județe.
„Această analiză oferă o perspectivă extinsă asupra dinamicii demografice pe termen lung, bazată pe o metodologie strictă și o cercetare aprofundată a datelor colectate și prelucrate de INS. Prin această viziune anticipativă, putem prevedea și gestiona mai eficient schimbările sociale care influențează demografia, precum procesul de îmbătrânire a populației, emigrația și evoluția natalității”, a precizat vicepreședintele INS, Silviu Vîrva.
Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători precum Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche, și furnizează proiecții demografice esențiale pentru fundamentarea politicilor publice, precum și a strategiilor economice și sociale. Aceste analize permit anticiparea modificărilor în structura populației și adaptarea resurselor pentru nevoile viitoare ale societății.