Ilie Bolojan a declarat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că reducerea cheltuielilor de personal cu 10% nu implică o scădere echivalentă a veniturilor tuturor instituțiilor publice, iar premierul a explicat modalitățile de implementare ale acestor tăieri. El a menționat posibilitatea diminuării personalului excedentar din anumite unități, vizând angajații care nu îndeplinesc performanțe sau cei care sunt sprijiniți de colegi „neperformanți”.
„Analiza administrației relevă că în toate domeniile există spațiu de optimizare, iar nicio instituție nu trebuie să evite evaluarea activității și identificarea oportunităților de reducere a cheltuielilor. Acest principiu se aplică atât în administrațiile locale, cât și în cele centrale. Acolo unde se constată existența unor funcții în plus sau a angajaților care nu aduc valoare, aceste posturi trebuie eliminate, fiind dovedit că nu mai merită finanțare din bugetele publice. Acesta este adevărul”, a afirmat premierul.
Reducerea cu 10% nu va afecta toate salariile, asigură premierul
Ilie Bolojan a precizat că reducerile în cheltuielile de personal sunt necesare pentru ca Guvernul să poată asigura atingerea obiectivelor propuse în proiectul de buget până la sfârșitul anului următor.
„Este singura metodă de a reduce costurile cu dobânzile. Acestea au fost deja diminuate cu câteva puncte procentuale, dar pot fi reducǎ și mai mult, având în vedere nivelul scăzut al îndatorării, însă creditorii trebuie să perceapă soliditatea noastră fiscală și responsabilitatea în gestionarea fondurilor”, a explicat Bolojan.
El a menționat că măsurile de reducere nu vor fi aplicate uniform, iar exemplul primăriilor ilustrează faptul că economiile vor fi realizate în funcție de nivelul de încărcare al structurii de personal.
„Se interpretază greșit că toate salariile vor fi reduse cu 10%, ceea ce nu reflectă realitatea. În cazul în care o primărie depășește norma de angajați, pot fi eliminate anumite posturi sau pot fi verificate sporurile și grilele salariale”, a spus Bolojan.
Prim-ministrul a oferit și exemple concrete de economii, precum reducerea cheltuielilor cu vehiculele guvernamentale prin înjumătățirea parcului auto și încheierea unui nou contract de leasing.
De asemenea, el a spus că sporurile pentru fondurile europene, acordate funcționarilor publici, ar trebui limitate celor cu rezultate concrete.
„Pe sporurile din fondurile europene, nu trebuie să se urmărească doar accesarea fondurilor, ci și recompensarea celor performanți. Sporurile au crescut considerabil în ultimii ani, însă doar angajații care obțin rezultate remarcabile ar trebui să beneficieze de niveluri maxime”, a subliniat Bolojan.
„Spitale în SLĂBIRE, pentru angajați, nu pentru pacienți”
Un alt exemplu menționat este Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care a încheiat convenții cu direcțiile agricole și cu Agenția Domeniilor Statului pentru distribuirea subvențiilor europene, ceea ce a dus la acordarea sporurilor maxime angajaților acestor instituții, deși nu lucrează zilnic cu fonduri europene.
„În domeniul sănătății, există multe spitale în care peste 90% din buget se utiliză pentru salarii. Restul de fonduri este alocat medicamentelor, combaterii infecțiilor nosocomiale, echipamentelor medicale, analizelor și altor servicii de calitate. Chiar dacă sporurile sunt la nivel maxim și norma de personal este minimă, serviciile medicale sunt deficitare. Astfel, aceste spitale devin mai mult pentru angajați decât pentru pacienți”, a explicat Bolojan.
El afirmă că economii pot fi realizate și în instituții cu deficit de personal, precum Ministerul de Interne.
„Este posibil să angajăm personal nou sau să redistribuim resurse umane existente, pentru eficientizarea cheltuielilor. Dacă este nevoie, se vor face și noi angajări”, a precizat Bolojan.
Astfel, anumite cadre ale structurilor de pază și protecție, precum jandarmii, ar putea asigura securitatea doar pe durata funcționării acestor entități, în timp ce, în rest, monitorizarea se va face prin camere de supraveghere conectate la un dispecerat controlat digital.
Premierul a sugerat și reducerea cheltuielilor bugetare destinate Parlamentului, afirmând că „nu ar fi inconvenabil o scădere cu 10% a fondurilor alocate parlamentarilor”, pentru a optimiza resursele publice.