Prim-ministrul Ilie Bolojan a susținut, vineri după-amiază, declarații înainte de ședința extraordinară a Guvernului programată pentru ora 15:00, în cadrul căreia Executivul intenționează să adopte proiectul de lege pentru reformarea pensiilor magistraților.
Documentul a primit avizul consultativ negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă procedura poate continua fără blocaje. După aprobare, proiectul va fi trimis în Parlament, unde Guvernul va solicita angajarea răspunderii marți, 2 decembrie.
Obiectivul major constă în atingerea a trei ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până vineri, inclusiv reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a evita pierderea a aproximativ 800 de milioane de euro.
Ilie Bolojan a explicat că proiectul include modificări importante pentru corectarea dezechilibrelor și pentru stabilirea unui sistem durabil pe termen lung.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei motive principale: accesarea fondurilor europene, promovarea unei justiții sociale prin corectarea nedreptăților legate de pensionare și nivelul pensiei, precum și fundamentarea unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul a detaliat principalele componente ale proiectului de lege.
„Stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, creșterea perioadei de contribuție de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei pensionării de la 48-50 de ani la 65 de ani, într-un interval de tranziție de aproximativ 15 ani”, a afirmat Bolojan.
Conform noilor reglementări, cuantumul pensiei va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, iar vârsta de pensionare va fi majorată gradual până în anul 2041.
Reforma reprezintă unul dintre cele trei jaloane ale PNRR pe care Guvernul trebuie să le finalizeze până vineri, fiind legată de un sprijin financiar de aproximativ 800 de milioane de euro.
Ilie Bolojan a confirmat inițierea procedurii de angajare a răspunderii.
„Astăzi vom demara procesul de angajare a răspunderii Guvernului; conform estimărilor, cel mai probabil, marți, 2 decembrie, vom finaliza această etapă prin prezentarea proiectului în Parlament, după recepționarea eventualelor amendamente din partea parlamentarilor”, a precizat prim-ministrul.
După transmiterea proiectului către Legislativ, grupurile parlamentare vor putea propune amendamente, iar Guvernul se va reuni din nou în câteva zile pentru a decide asupra modificărilor acceptate.
Marți, Guvernul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului, moment după care opoziția poate depune moțiune de cenzură și Curtea Constituțională poate fi sesizată.