După o serie de amânări succesive începând din luna ianuarie, Departamentul Trezoreriei SUA a initiat aplicarea sancţiunilor împotriva NIS pe 9 octombrie. NIS reprezintă o companie crucială pentru Serbia, însă majoritatea acţiunilor sale sunt deţinute de companii din Rusia, în special Gazprom Neft.
Autorităţile americane au informat vineri autorităţile din Belgrad că eliminarea completă a acţionarilor ruşi din NIS este condiţia pentru ridicarea sancţiunilor.
„Vreau să evităm orice preţ confiscarea, naţionalizarea sau sechestrarea activelor (…) Nu intenţionăm să luăm nimic de la nimeni”, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic în cadrul unei şedinţe de guvern convocată de urgenţă după ultimul anunţ al SUA.
„Vreau să epuizăm toate opţiunile înainte de a ne implica într-un proces de preluare sau alte acţiuni”, a subliniat liderul sârb. „Însă această decizie trebuie luată în următoarele șapte zile. Este obligatoriu să găsim o soluţie până duminica viitoare, pentru că nu mai avem timp de aşteptare”, a adăugat el.
În 2009, Serbia a vândut o participaţie majoritară (51%) din acţiunile NIS către Gazprom Neft, filiala petrolieră a grupului energent rus Gazprom, în schimbul sumei de 400 de milioane de euro.
În prezent, Gazprom Neft controlează aproape 45% din NIS, o altă companie asociată, Intelligence, deţine 11,30%, iar statul sârb are aproape 30% din acţiuni. Restul părţilor sunt deţinute de acţionari minoritari.
Operată de NIS, singura rafinărie din Serbia, situată în apropierea capitalei, acoperă aproximativ 80% din necesarul de produse petroliere al țării.
Anterior, preşedintele Vucic a menţionat negocieri active între „partenerii ruşi” și „partenerii lor din Asia și Europa” privind posibilitatea vânzării acţiunilor NIS, fără a specifica numele companiilor implicate.
În cazul în care aceste negocieri vor eșua, el a sugerat guvernului sârb să ofere acţionarilor ruşi „un preţ mai atractiv”. „Indiferent de costuri, vom găsi resursele necesare”, a afirmat Vucic.
Este o situaţie deosebit de dificila pentru Serbia, țară candidate la aderarea la Uniunea Europeană, dar și cu relaţii tradiţionale dense cu Rusia, refuzând să se alăture sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei după invazia în Ucraina.
Președintele Vucic, confruntat cu proteste ale opoziţiei pro-occidentale, adoptă o politică externă echilibrată între Rusia şi Occident. În iunie anul trecut, el a recunoscut că arme şi muniţii livrate de Serbia au fost utilizate de armata ucraineană, susţinând că aceste echipamente au fost exportate de Serbia în alte ţări, care le-au transferat apoi către Ucraina. Totodată, a afirmat recent că Serbia este dispusă să vândă muniţii către statele UE, care pot folosi muniţiile după propria lor alegere.
Potrivit Serviciului de Informaţii Externe (SVR) al Rusiei, Serbia a furnizat Kievului sute de mii de proiectile începând cu escaladarea conflictului din Ucraina, inclusiv obuze de artilerie şi proiectile pentru lansatoarele multiple de rachete, chiar dacă relaţiile strânse dintre Moscova şi Belgrad s-au desfăşurat prin intermediul unor state membre NATO şi chiar prin ţări din Africa.