Criza energetică continuă să afecteze piețele europene, fiind evidențiată de creșterea prețului angro al energiei electrice în Grecia, unde a atins luni valoarea de 147,74 euro/MWh, înregistrând o urcare de 74,22% față de ziua precedentă. Aceasta marchează una dintre cele mai semnificative creșteri zilnice din ultimele luni, reflectând starea de nervozitate a piețelor și incertitudinea generată de evoluțiile geopolitice din regiune.
Factori determinanți ai creșterii prețurilor
Majorarea prețului energiei electrice în Grecia este influențată, în principal, de creșterea prețurilor la gazele naturale, în contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu. Această situație a făcut ca pentru producția de energie electrică în Grecia, gazele naturale să rămână un element esențial în mixul energetic.
Speculațiile legate de posibile perturbări ale aprovizionării cu gaze și temerile legate de restricții în fluxurile energetice au exercitat presiuni semnificative asupra pieței internaționale. Acestea, la rândul lor, au avut un impact direct asupra costurilor de generare a energiei.
Stocurile europene de gaze naturale sunt sub 30% din capacitatea totală, un nivel considerat periculos pentru această perioadă a anului, limitând flexibilitatea sistemului și crescând vulnerabilitatea Europei la crize externe.
Impactul asupra piețelor europene
Criza a devenit generalizată, cu creșteri semnificative ale prețurilor în cele mai importante piețe europene. Italia înregistrează cel mai mare preț, de 164,33 euro/MWh, urmată de Ungaria cu 159,38 euro/MWh și Austria cu 156 euro/MWh.
România se află în această ierarhie, cu un preț de 155,42 euro/MWh, poziție similară cu cea a Bulgariei, unde prețul este de 151 euro/MWh. Grecia are prețuri de 147,74 euro/MWh, iar Germania de 141,91 euro/MWh.
În contextul european, prețurile în Franța sunt mai moderate, ajungând la 86,31 euro/MWh. La celălalt capăt al spectrului, Spania și Portugalia înregistrează cele mai mici prețuri, de 33,81 euro/MWh.
Creșterile de preț indică o criză complexă și extinsă, având în vedere diferențele semnificative între țări și vulnerabilitatea crescută a continentului în fața fluctuațiilor de pe piața energetică internațională.
Material realizat cu sprijinul Rador Radio România