Asociația patronală carereunește principalii producătoriși importatori de băuturi spirtoase din România a transmisautorităților o propunere de reformărelevantă a modului de calcul al accizei pentru băuturile careconțin alcool, urmărindreducerea diferențelor actuale dintre accizele pe categorii de produse, corelarea acestor taxe cuconținutul real de alcool purși implementarea unui mecanism predictibil de ajustare pe baza indicelui mediu alprețurilor de consum.
„Propunerea noastră contribuie lacreșterea constantă a veniturilor bugetare, în același timp cu sprijinirea obiectivelor de sănătate publicăși convergență fiscală. Am solicitatautorităților o dezbatere cât mai urgentă a acestei propuneri,în interesul consumatorilorși al economieiromânești”, a declarat Florin Rădulescu,președintele Asociației Spirits România.
În prezent, consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bereși de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin, relevă un studiu Roland Berger, publicat în luna octombrie, citat în comunicat.
„Majorarea cu peste 14% a accizei pentru băuturile spirtoase a condus la reducerea încasărilor generate de această taxă la bugetul de stat, deoarece consumatorii se îndreaptă spre opțiuni mai ieftine din piața clandestină, nefiscalizată. Mai exact, de la începutul acestui an, acciza la băuturile spirtoase a fost crescută de două ori – o dată cu 4,4% de la 1 ianuarie 2025, și apoi cu 10% de la 1 august 2025”, susțin reprezentanții asociației.
În ciuda acestor majorări fiscale, veniturile din colectarea accizelor la băuturile spirtoase au scăzut cu 53,87 milioane de lei în primele nouă luni ale acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, conform documentului.
„O nouă majorare de 10% este planificată prin HG 141/2025 pentru 1 ianuarie 2026, însă reprezentanții Spirits România atenționează că menținerea acestui calendar de creștere a accizei va avea consecințe grave, afectând drastic piața nefiscalizată a băuturilor alcoolice. O armonizare mai bună a diferențelor dintre valorile accizelor pentru bere, vin și băuturi spirtoase ar putea genera venituri suplimentare de 3,6 miliarde lei până în 2030 și ar permite alinierea treptată la mediile Uniunii Europene, fără impact disproporționat asupra producătorilor locali”, afirmă oficialii asociației.
Mai mult, prin adoptarea unui sistem progresiv de ajustare a accizei, bazat pe conținutul de alcool, Guvernul poate nu doar să optimizeze colectarea fiscală, ci și să încurajeze consumul responsabil și stiluri de viață mai sănătoase, indică sursa citată.
„De mulți ani, industria băuturilor spirtoase inițiază și susține campanii de promovare a consumului moderat, în scopul creșterii gradului de conștientizare privind riscurile abuzului de alcool și promovării alegerilor informate. Sectorul este pregătit să colaboreze în continuare cu autoritățile pentru extinderea acestor inițiative la nivel național, pentru a obține un impact social mai amplu”, afirmă documentul.
Conform studiului, propunerea Spirits de reajustare a modului de calcul al accizei pentru produsele alcoolice se bazează pe un calendar etapizat de armonizare a valorii acestor taxe pe o perioadă de trei ani, urmat de aplicarea simultană și proporțională a modificărilor pentru toate categoriile de băuturi alcoolice, începând cu anul 2029, menținând un raport echitabil între diferite produse.
De asemenea, pe lângă calendarul etapizat, Spirits a sugerat introducerea unui mecanism predictibil de actualizare a nivelului accizei, bazat pe indexarea o dată la trei ani, în funcție de indicele mediu al prețurilor de consum, eliminând volatilitatea cauzată de ajustările anuale.
Studiul realizat de compania de consultanță Roland Berger evidențiază rolul crucial al sectorului băuturilor spirtoase în economia României – susținând zeci de mii de locuri de muncă, generând venituri fiscale semnificative și contribuind la creșterea valorii adăugate în domenii variate, de la agricultură până la industria ospitalității.
Potrivit cercetării, în anul 2024, sectorul băuturilor spirtoase a adus aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt.
„Sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 în producție și vânzări directe, 9.800 indirecte în agricultură, logistică și marketing, și 4.400 în domenii conexe. Aproximativ o treime din aceste poziții sunt în agricultură, reflectând cererea crescută pentru cereale, fructe și alte materii prime”, precizează comunicatul.
Spirits România reprezintă o asociație patronală care include majoritatea producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase din România. Membrii organizației exportă produse în peste 30 de țări din Europa, Asia și America.