Decizia României de a nu trimite trupe pentru menținerea păcii în Ucraina după încheierea conflictului reprezintă, de fapt, o victorie a războiului hibrid purtat de peste un deceniu împotriva poporului român, afirmă, într-un interviu pentru News.ro, Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford. În opinia sa, România comite în prezent „multiple erori”.
Contextul global evoluează rapid, iar pentru Europa singura variantă eficientă este realizarea unei integrări mai profunde în cel mai scurt timp. Altfel, perioada prosperității începute după Al Doilea Război Mondial se va încheia abrupt și brutal. În acest cadru, Bjola subliniază că România dă semne de lipsă de viziune.
Profesorul de relații diplomatice de la Oxford crede că România trebuie să înceteze să mai aștepte și să devină mai activă, să inițieze de urgență o discuție cu Franța, Regatul Unit și alte state europene privind crearea unei protecții nucleare europene, cu componente inclusiv pe teritoriul național.
„România a eşuat! A eşuat în faţa războiului hibrid”
Bjola afirmă că decizia României de a nu participa cu trupe la misiunile de menținere a păcii în Ucraina după finalizarea conflictului este, de fapt, „o victorie a războiului hibrid purtat de peste zece ani” în țară.
„S-a cultivat și s-a făcut concesii! Acesta este scopul războiului hibrid, să paralizeze deciziile politice. Și acest lucru s-a realizat, din păcate. România, de fapt, trebuia să fie implicată în alt cerc de interese. Pentru România, Ucraina are o importanță majoră. O Ucraină suverană păstrează și Moldova, și o situație în care România nu are graniță directă cu Rusia.
Însă, România a cedat. A cedat în fața războiului hibrid, desfășurat în țara noastră de peste un deceniu, etapă cu etapă, iar în prezent o mare parte a populației percepe trimiterea de trupe ca fiind o chestiune foarte negativă. Cu toate acestea, trebuie menționat că România a participat cu trupe în Irak și Afganistan, îndeplinind cu succes toate misiunile în zone cu un nivel de risc diferit față de securitatea națională.
Este nevoie de o schimbare de atitudine, însă pașii în această direcție au fost limitat. Rolul României din punct de vedere logistic rămâne extrem de important, iar discuțiile recente de la Paris subliniază aceste elemente, constituind un pilon esențial pentru sprijinirea Ucrainei în cazul unui armistițiu, prin transformarea țării noastre într-un punct strategic mai activ în sprijinul acestora. Este un punct de plecare constructiv, ce poate consolida relațiile și sprijinul pentru Ucraina. În ceea ce privește viziunea pe termen lung, aceasta trebuie clar definită și articulată corect, iar prezența pe masa discuțiilor constructive este esențială”, a declarat profesorul.
„Timpul nu favorizează decidenții lent”
Conform opiniei sale, România suferă de o „lipsă de viziune” pe plan extern, în condițiile în care „în fiecare lună asistăm la evenimente cu implicații internaționale majore”:
„Strategia de Securitate a României nu include aspecte referitoare la țările din Pacific. Nu se menționează China, de exemplu, deoarece această țară nu este implicată direct în această strategie. De asemenea, nu se discută despre consolidarea proiectului european. Este o lipsă de perspectivă, o situație care trebuie corectată. Timpul nu este de partea celor care iau decizii cu întârziere. Ritmul schimbărilor tectonice globale accelerează, și fiecare lună aduce evenimente cu consecințe extrem de importante la nivel internațional. Think-tank-urile și procesele decizionale care operează lent sunt o sursă de vulnerabilitate, și reacțiile întârziate pot avea costuri mari. Este, deci, esențial ca politica externă și de securitate a României să devină mai dinamică și proactive, pentru a face față acestor provocări.”
Rețelele de influență și evenimentele imprevizibile necesită reacții rapide, iar întârzierea nu trebuie să fie o opțiune, deoarece această întârziere agravează vulnerabilitatea țării noastre pe scena internațională.
„Speranța în schimbare a președintelui Nicușor Dan trebuie să se materializeze”
Referitor la activitatea președintelui Nicușor Dan, Corneliu Bjola consideră că, dacă alegerile parlamentare ar fi adus o majoritate fără implicarea PSD, s-ar putea observa progrese mult mai rapide:
„Speranțele de reformă persistă și s-au realizat anumite pași, dar mai sunt multe de făcut. O problemă potențială apare dacă încrederea în conducerea lui Nicușor Dan și în planurile sale începe să se estompeze, ceea ce ar putea eroda autoritatea sa. Primele 12 luni de mandat sunt decisive pentru consolidarea încrederii și pentru demararea urgentă a măsurilor esențiale. Întârzierea în primele luni limitează semnificativ impactul ulterior, iar experiența istorică arată că această periodă inițială este cea mai importantă pentru stabilirea autorității”, explică profesorul.
De asemenea, stilul de conducere și guvernare a fost constrâns de context, în condițiile în care guvernarea trebuie să gestioneze presiunea partidelor, în special PSD, care pot influența decizii cheie.
„Președintele Nicușor Dan trebuie să adopte rapid măsuri împotriva războiului hibrid”
Bjola critică dur lipsa acțiunii imediate din partea președintelui în combaterea războiului hibrid, menționând că această prioritate trebuia să fie abordată de la începutul mandatului:
„După campanie, războiul hibrid trebuia să devină prioritatea numărul unu. Trebuia să se acționeze imediat. În ultimii 10 ani, țara noastră se află într-un război hibrid continuu, însă, din păcate, au fost întârziate măsurile concrete. Războiul hibrid are ca scop paralizarea reacției politice și nu s-au instituționalizat mecanisme eficiente pentru a-l contracara. Eclipsea viteza de reacție și instrumentele esențiale, ceea ce face ca această întârziere să fie extrem de periculoasă pentru securitatea națională”, afirmă Bjola.
Formarea unui departament dedicat și crearea unor mecanisme speciale trebuiau să fie prioritize, însă întârzierea de 12 luni în pregătirea acestor măsuri reprezintă o pierdere semnificativă. Este urgent ca România să își intensifice eforturile pentru o abordare mai coordonată și eficientă a războiului hibrid.
„Maia Sandu, un exemplu de reacție promptă”
Profesorul apreciază că Maia Sandu, odată aleasă președinte al Republicii Moldova, a acționat cu promptitudine pentru a combate și distruge rețelele de război hibrid care afectau țara sa, demonstrând o înțelegere clară asupra pericolului și a măsurilor de ripostă.
„Președintele Nicușor Dan a greșit, deoarece nu a prioritizat acest aspect la fel de mult ca apariția și menținerea coaliției. În plan extern, reprezentarea României a devenit mai activă, însă necesară este o strategie de agilitate și proactivitate pentru consolidarea poziției naționale. Situația volatilă din relațiile transatlantice și criza din Groenlanda trebuie să ne motiveze să elaborăm o reconfigurare strategică europeană”, explică Bjola.
El subliniază, de asemenea, necesitatea unei dezbateri ample privind crearea unei umbrele nucleare militare europene, inclusiv cu componente pe teritoriul României, pentru consolidarea apărării și descurajării strategice, o inițiativă dificilă, dar indispensabilă în contextul actual.