La Ministerul Mediului există o strategie pentru combaterea desertificării și fonduri europene pentru împădurire, însă această strategie este inactivă, susține ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
„Există multe aspecte cruciale. Primul e un viitor închis, inclusiv pentru securitatea alimentară a României. În sudul țării, zona esențială pentru agricultură, primim subvenții pentru a face față secetei, dar problema nu e recunoscută la nivel național. Există voci care neagă schimbările climatice, văzându-le ca ciclice. Și, din această cauză, mulți țărani nu își solicită fondurile europene pentru împăduriri. Timp de trei ani am avut aceste fonduri, însă până când subvențiile dedicate împăduririlor nu au crescut cu 40%, nimeni nu a aplicat”, a explicat Buzoianu.
În ultimii doi ani, s-au împădurit doar 9.000 de hectare dintr-o țintă de 26.000 de hectare. Comisia Europeană, văzând acest rezultat, a redus ținta României și a diminuat alocațiile financiare.
„Comisia Europeană ne-a permis 18.000 de hectare maxim. Chiar dacă guvernul va fi eficient, cred că vom reuși să dublăm împăduririle realizate în doi ani. În anul rămas până la finalizarea PNRR-ului, putem dubla eforturile, dar vreau să realizăm mult mai mult decât atât”, a mai declarat Buzoianu.
Ea a afirmat că o centură verde în sudul României poate salva nu doar solul și mediul, ci și vieți.
„Nu înțelegem încă. Deșertificarea nu înseamnă doar lipsa recoltelor. Înseamnă că populația din aceste zone va avea dificultăți majore de supraviețuire, ajungând la nivelul subzistenței, neavând posibilitatea să își asigure venituri. Soluția este împădurirea, și există și alte strategii tehnologice”, afirmă Buzoianu.
Întrebată ce măsuri va lua pentru a debloca programul de împădurire și a stopa deșertificarea, Diana Buzoianu a spus că și-a dedicat eforturile pentru creșterea suprafețelor împădurite aprobate de Comisia Europeană.
„De la 56.000 de hectare inițiale în PNRR, doar 9.000 au fost realizate în doi ani. (…) Subvențiile pentru agricultură erau mai mari, ceea ce reprezenta o problemă. Fermierii puteau obține mai mulți bani păstrând terenurile pentru agricultură. Dar aceste zone împădurite ar fi ajutat la creșterea producției agricole. Ar fi trebuit să renunțe la o parte din subvențiile agricole pentru a planta copaci, asigurând un avantaj pentru recolte. Studiile arată că recoltele din zonele respective ar fi crescut cu 30%, dar oamenii ignora acest fapt din cauza propagandei insistând asupra inexistenței schimbărilor climatice”, a afirmat Buzoianu.
Ministrul a mai declarat că au fost depuse 38.000 de contracte pentru 38.000 de hectare. Creșterea subvențiilor a determinat această acțiune rapidă, însă a fost prea târziu.
„Am salvat 18.000 de hectare. Dorim să depunem un memorandums către guvern pentru a crește ținta la 23.000 de hectare, fiind compatibilă cu fondurile oferite de Comisie. Adică, 14.000 de hectare într-un an. Anul viitor, vom lansa un program național de împădurire, similar cu PNRR, pentru a menține impulsul. AFM-ul, în ultimii ani, a fost un program care a oferit foarte multe vouchere, pentru o imagine favorabilă. Dar, eu vreau un AFM concentrat pe programe naționale strategice. Un program național de împădurire este crucial pentru a contracara deșertificarea din Sudul României. Nu avem nevoie de vouchere pentru maşini, ci de soluţii pentru problemele sistemice, printre care şi deşertificarea”, a mai spus ministrul Mediului.