„Primul pachet de reforme propus de autoritățile române a fost implementat rapid și a inclus majorări inițiale ale taxelor și reduceri moderate ale unor cheltuieli, pentru a genera venituri suplimentare imediate. Al doilea pachet, negociat intensiv, a implicat creșterea cotelor de TVA la 21% și 11%, majorarea impozitului pe dividende la 16%, creșterea accizelor pentru carburanți, alcool și tutun, precum și alte reforme structurale. Cu toate acestea, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a apropia România de ținta europeană de deficit de 3%. Reformele anunțate au primit multiple critici pentru lipsa de ambiție, o perspectivă împărtășită, parțial, și de noi. Totuși, pachetele adoptate sunt considerate, în opinia noastră, suficiente pentru a preveni, pe termen scurt, riscul retrogradării ratingului de țară. FMI prognozează reducerea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 5,8% în 2026 – o estimare considerată optimistă, dar ce reflectă o tendință mai favorabilă în evaluările instituțiilor internaționale cu privire la România”, afirmă experții de la Ebury, citați de Agerpres.
Analiza indică faptul că, teoretic, România deține un anumit spațiu fiscal, având un raport datorie/PIB relativ redus de 56%, însă principalele riscuri rămân asociate politicii fiscale și gestionării datoriei publice.
„Riscurile majore sunt legate de politica fiscală și administrarea datoriei publice. Deși riscul retrogradării ratingului s-a diminuat, obținerea unui consens politic pentru implementarea unor reforme adiționale poate fi dificilă. Tensiunile interne în coaliția de guvernare nu pot fi excluse, iar acest aspect ar putea influența evoluția leului în perioada următoare”, menționează analiza.
Specialiștii de la Ebury subliniază că creșterea cotelor de TVA a dus, în mod previzibil, la o creștere semnificativă a inflației, care s-a apropiat de 10% în ultimele două luni (9,9%), menținând prognoza pentru evoluția leului, anticipând o depreciere ușoară și controlată.
„Deși noile măsuri fiscale sunt considerate măsuri tranzitorii, așteptăm ca presiunile inflaționiste să rămână ridicate pentru o perioadă extinsă, amplificate și de posibile noi creșteri de taxe. În aceste condiții, nu anticipăm modificări importante ale politicii monetare din partea BNR în perioada imediat următoare, chiar dacă economia încetinește vizibil. BNR menține dobânda de referință la 6,5% din august 2024, fiind probabil ca această poziție să rămână neschimbată. Creșterea economică va rămâne modestă – PIB-ul este prevăzut să avanseze cu aproximativ 1,5% în acest an – iar cererea internă este relativ slabă. Cu toate acestea, pentru banca centrală, stabilitatea prețurilor continuă să fie prioritatea principală. În plan extern, stimulentul fiscal amplu al Germaniei ar trebui să susțină cererea pentru exporturile românești anul viitor, compensând parțial slăbiciunea consumului intern. În plus, o scădere a incertitudinii globale și continuarea absorbției fondurilor europene din programul PNRR (NextGenerationEU) sunt factori pozitivi pentru economia locală. Nu anticipăm reducerea dobânzilor prea curând, însă banca centrală va continua să intervină pe piața valutară”, explică analistii.
Ei consideră că o revenire la un sistem de curs de schimb informal pare improbabilă, însă intervențiile pentru limitarea volatilității și a eventualei deprecieri accelerate a leului sunt foarte probabile.
„România este recunoscută pentru gradul ridicat de transmitere a fluctuațiilor cursului în inflație, ceea ce face ca orice volatilitate valutară să fie foarte sensibilă din punct de vedere macroeconomic, mai ales în contextul inflației actuale. Menținem prognoza privind evoluția leului și anticipăm o depreciere ușoară, controlată a acestuia. Pe baza acestor trenduri, estimările noastre pentru cursurile valutare sunt: USD/RON – scădere graduală spre 4,22 până în 2026; EUR/RON – creștere moderată spre 5,12; GBP/RON – creștere spre aproximativ 5,92”, relevă analiza.